Asociația Forumul Judecătorilor din România critică proiectul noii legi a salarizării și susține că grila propusă pentru magistrați ar crea dezechilibre între puterile statului, pentru că unii judecători ar urma să fie plătiți sub nivelul unor parlamentari, primari sau conducători de instituții publice ale căror acte pot fi verificate în instanță.
Într-o scrisoare deschisă transmisă ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, asociația cere ca trecerea la noul sistem de salarizare să nu ducă la diminuarea venitului net al niciunui magistrat. Judecătorii avertizează că, dacă veniturile ar scădea, sistemul ar putea fi afectat de un val de pensionări din partea magistraților care încă pot ieși din profesie în baza vechii legislații.
Principala nemulțumire vizează poziționarea magistraților în noua ierarhie salarială. Forumul Judecătorilor susține că un judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu peste 20 de ani vechime, ar urma să aibă un coeficient de 5,50, sub cel al unui senator sau deputat, care este de 6,00. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și premierul ar avea coeficient 7,50, iar președintele României 8,00.
Asociația consideră că este „greu de acceptat din perspectivă constituțională” ca președintele instanței supreme să fie salarizat sub nivelul unui parlamentar sau sub conducătorii puterii legislative și executive, deoarece puterea judecătorească este una dintre cele trei puteri ale statului.
Judecătorii invocă și comparația cu administrația locală. Potrivit scrisorii, primarul general al Capitalei ar avea un coeficient de 6,50, iar președinții de consilii județene și primarii municipiilor reședință de județ ar avea 6,00, în timp ce un judecător cu grad de tribunal și peste 20 de ani vechime ar ajunge doar la 5,10.
„Aceasta înseamnă că un primar al cărui act administrativ este verificat şi eventual anulat de un judecător de la un tribunal câştigă substanţial mai mult decât judecătorul care exercită controlul de legalitate asupra sa”, arată Forumul Judecătorilor.
Asociația mai susține că numeroase funcții publice ar avea coeficienți superiori celor prevăzuți pentru judecătorii de la curțile de apel și Înalta Curte. Sunt menționate, între alții, Avocatul Poporului, președintele Consiliului Legislativ, președintele Curții de Conturi, consilierii de conturi, președintele Consiliului Concurenței, consilierii de concurență, președintele CNA și membrii CNA.
Forumul Judecătorilor argumentează că actele acestor instituții pot ajunge să fie verificate pentru legalitate de judecători, iar plasarea magistraților sub aceste funcții ar reprezenta o „subordonare financiară și simbolică” a puterii judecătorești.
Asociația cere ca președintele Înaltei Curți să fie poziționat cel puțin la nivelul conducătorilor celorlalte două puteri, iar judecătorii Înaltei Curți să aibă coeficienți peste cei ai deputaților și senatorilor. De asemenea, judecătorii de tribunal ar trebui, în opinia asociației, să fie cel puțin la nivelul primarilor de municipii mari sau al funcționarilor ale căror acte sunt supuse controlului judecătoresc.
Magistrații susțin că salarizarea lor nu trebuie privită ca o recompensă, ci ca o garanție a independenței justiției. Ei invocă regimul strict al incompatibilităților și interdicțiilor, care le limitează posibilitatea de a desfășura alte activități remunerate, și spun că tocmai acest regim impune securitate financiară.
O altă critică vizează mecanismul compensatoriu prevăzut pentru perioada de tranziție. Asociația susține că acesta ar fi aplicabil doar cinci ani și ar crea discriminări între magistrați, inclusiv între cei care intră în profesie înainte și după adoptarea legii. De asemenea, promovarea la o instanță superioară sau trecerea într-o treaptă mai mare de vechime ar putea duce, potrivit asociației, la scăderi nejustificate de venit.
Forumul Judecătorilor critică și plafonarea grilelor la o vechime de maximum 20 de ani. Asociația arată că mulți magistrați vor lucra 30 sau chiar 40 de ani, iar lipsa oricărei evoluții salariale după 20 de ani ar putea duce la demotivare, plafonare profesională și plecarea din sistem a celor cu experiență.
Judecătorii avertizează că o reducere a veniturilor, combinată cu volumul mare de muncă din instanțe, ar putea afecta direct funcționarea justiției: creșterea termenelor de soluționare, riscul de erori judiciare și scăderea calității motivării hotărârilor.
Asociația invocă și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, potrivit căreia remunerația judecătorilor trebuie să fie suficient de ridicată pentru a le asigura independența economică și pentru a-i proteja de riscul presiunilor externe sau al corupției. Judecătorii susțin că o eventuală reducere a remunerației magistraților poate fi acceptată doar în contextul unei reduceri generale a salariilor din sectorul public, ceea ce, spun ei, nu este cazul în proiectul actual, unde multe salarii ar urma să crească substanțial.
În concluzie, Forumul Judecătorilor cere recalibrarea coeficienților din noua lege a salarizării, menținerea veniturilor nete actuale ale magistraților și extinderea grilelor de vechime peste pragul de 20 de ani. Asociația susține că, în forma actuală, proiectul afectează nu doar veniturile magistraților, ci și poziția constituțională a puterii judecătorești în raport cu celelalte puteri ale statului.
Românii nu vor premier independent, dar vor alegeri anticipate - sondaj Avangarde
Al doilea Palme d’Or, aceeași problemă: România nu are unde să-și arate marile filme. Fjord va avea o avanpremieră specială pentru români
Horoscopul săptămânii 1 - 7 iunie
Reacția Soranei Cîrstea după ce s-a calificat în sferturile de finală la Roland Garros
