Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, afirmă că primele consultări privind noua lege a salarizării unitare au scos la iveală probleme reale în proiectul aflat în dezbatere, inclusiv grile care „nu sunt încă așezate corect”. Toate observațiile primite vor fi analizate și, acolo unde este cazul, vor fi corectate, a subliniat el.
Pîslaru arată că după consultările din această săptămână cu instituțiile publice și cu partenerii sociali pe tema proiectului legii salarizării a primit în doar câteva zile sute de observații.
"Multe sunt punctuale. Altele ridică probleme de fond care trebuie analizate și, acolo unde este cazul, corectate. Am găsit probleme reale. Unele grile nu sunt încă așezate corect. Există situații care trebuie reanalizate. Există soluții care trebuie ajustate. Și există întrebări legitime la care oamenii așteaptă răspunsuri", a scris duminică seara, pe Facebook, Dragoș Pîslaru.
Toate propunerile vor fi analizate
Potrivit acestuia, legea salarizării trebuie adoptată și pusă în aplicare până la 31 august, în contextul obligațiilor asumate prin PNRR și al necesității reducerii deficitului bugetar.
"Legea salarizării este una dintre aceste reforme și trebuie adoptată și pusă în aplicare până la 31 august. Din acest motiv, este important să spun foarte clar ce facem și ce nu facem. Corectăm tot ceea ce poate fi corectat. Ascultăm toate observațiile. Analizăm toate propunerile. Încercăm să livrăm cea mai bună variantă posibilă în timpul disponibil", a afirmat ministrul Muncii.
El a precizat că actualele consultări nu reprezintă negocieri salariale. "Nu acesta este rolul acestei legi și nu acesta este momentul. Legea salarizării trebuie să stabilească reguli echitabile, coerente și predictibile pentru întregul sistem public. Ea nu poate rezolva, într-un singur act normativ, toate nemulțumirile acumulate în ultimii ani", a transmis el.
Cum rămâne cu sporurile
Referitor la sporuri, Pîslaru a arătat că proiectul aflat în consultare elimină peste jumătate dintre sporurile existente și a explicat de ce unele dintre acestea vor fi păstrate.
El a dat ca exemplu indemnizația de dirigenție, apreciind că eventualele modificări privind astfel de drepturi trebuie analizate cu atenție: "Un exemplu este propunerea privind eliminarea indemnizației de dirigenție. Din punctul meu de vedere, astfel de măsuri trebuie analizate cu foarte multă atenție. Dacă afirmăm constant că educația este o prioritate strategică pentru România, atunci trebuie să ne asigurăm că legea salarizării reflectă această prioritate și recunoaște responsabilitățile suplimentare pe care anumite cadre didactice și le asumă în fiecare zi"
Consultările au adus în discuție și alte aspecte care depășesc o analiză strict tehnică, inclusiv raporturile dintre diferite categorii profesionale și salarizarea funcțiilor de demnitate publică.
Pîslaru a adăugat că noua lege a salarizării trebuie să țină cont de oamenii din spatele funcțiilor și să asigure un tratament echitabil pentru angajații statului.
"Nu pot promite că fiecare observație va putea fi acceptată. Nu pot promite că toată lumea va fi mulțumită. Pot promite însă că vom analiza fiecare argument, că vom corecta ceea ce trebuie corectat și că vom livra cea mai bună variantă posibilă în timpul pe care îl avem la dispoziție. Pentru că o lege a salarizării nu este despre formule și tabele. Este despre oamenii care fac statul român să funcționeze în fiecare zi", a concluzionat ministrul interimar al Muncii.
O grilă unică de salarizare
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a prezentat luni noua lege a salarizării. Documentul a fost publicat pe site-ul ministerului.
Proiectul stabilește noul sistem de salarizare pentru personalul plătit din fonduri publice, grilele salariale și calendarul de implementare. De marți vor începe consultările cu sindicatele și familiile ocupaționale, iar în două săptămâni ar trebui să fie gata forma finală, care va fi trimisă în Parlament.
Proiectul introduce o structură unică de 12 grade salariale, fiecare cu un interval de coeficienți. Primul grad pornește de la coeficientul 1,00, iar gradul 12 ajunge până la 8,00. Valoarea de referință ar urma să fie stabilită anual, însă pentru primul an de aplicare, valoarea de referință este de 4.100 de lei. Propunerea este ca valoarea de referință să ajungă la 4.793 lei până în 2031.
În urma aplicării noii grile, 44% dintre bugetari ar urma să rămână la veniturile actuale, prin compensații individuale, iar 56% ar urma să aibă creșteri salariale. De asemenea, 87 de sporuri vor fi eliminate prin noua lege a salarizării. Iar valoarea sporurilor va fi limitată.
New York Times: Drona rusească a lovit România, dar și încrederea Europei. Rusia are un obiectiv imediat
„Record absolut”: Polonia semnează într-o singură zi contracte militare de 18,4 miliarde de euro prin programul SAFE
Pentagonul recrutează spectatori pentru gala UFC de la Casa Albă. Soldații trebuie să vină pe banii lor
FCSB a dat răspunsul după ce Universitatea Craiova s-a interesat de Ștefan Târnovanu
