Curtea Constituțională a admis sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva modificărilor aduse de Parlament procedurii Camerei preliminare, astfel că regulile actuale rămân în vigoare.
Potrivit PRESShub, modificările ar fi redus durata Camerei preliminare la cel mult 60 de zile, însă Înalta Curte a susținut că acestea ridică probleme de constituționalitate.
Sesizarea a fost formulată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, după ce Parlamentul a adoptat modificări ale Codului de procedură penală referitoare la Camera preliminară.
Prin decizia Curții Constituționale, modificările nu vor intra în vigoare, iar procedura rămâne în forma actuală.
Camera preliminară este etapa în care judecătorul verifică legalitatea administrării probelor și a actelor de urmărire penală înainte ca dosarul să intre în judecata pe fond.
Ce a vrut să schimbe Parlamentul
Modificările adoptate de Parlament urmăreau accelerarea procedurii Camerei preliminare. Proiectul prevedea ca această etapă să se încheie în cel mult 60 de zile de la înregistrarea dosarului, iar termenele să fie stabilite, de regulă, în zile succesive sau la intervale de cel mult șapte zile.
De asemenea, după primul termen la care părțile erau legal citate, următoarele termene urmau să fie acordate fără noi citații, acestea având obligația să urmărească evoluția dosarului prin portalul instanțelor.
Ce a invocat Înalta Curte
În sesizarea transmisă Curții Constituționale, ÎCCJ a susținut că modificările legislative:
- nu respectă principiul legalității, deoarece normele nu sunt suficient de clare;
- pot afecta dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil;
- pot crea tratamente diferite între participanții la proces;
- limitează atribuțiile judecătorului de a verifica legalitatea probelor.
Curtea Constituțională a admis aceste critici, astfel că legea nu va putea fi aplicată în forma adoptată de Parlament.
PRESShub mai relatează că, după ședința din 22 mai în care Secțiile Unite ale Înaltei Curți au decis sesizarea CCR, a solicitat instanței, în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, să comunice câți dintre cei 96 de judecători prezenți au votat pentru sesizare și când a fost redactată motivarea.
Potrivit publicației, ÎCCJ nu a răspuns nici după 53 de zile, deși termenul prevăzut de lege este de 10 zile. PRESShub afirmă că nu este prima solicitare privind informații de interes public la care instanța supremă nu răspunde.
Google, acuzată că a folosit ilegal milioane de cărți pentru antrenarea AI Gemini. Editurile cer despăgubiri uriașe
Răspunsul Iranului după noile atacuri americane: Gardienii Revoluției ar putea închide încă o strâmtoare
Presa rusă publică un nou clasament al statelor "neprietenoase": Apare și România în top
Jannik Sinner câștigă din nou la Wimbledon după o finală tăioasă cu Alexander Zverev
