Va numi Nicușor Dan la CCR un judecător sau un procuror? Va continua Curtea să joace de partea magistraților așa cum a făcut adesea? Se va ralia acestei direcții și controversatul Mihai Busuioc?
Curtea Constituțională a decis că Busuioc trimis de PSD la CCR, deși nu are o carieră juridică și nu a excelat până acum în vreun domeniu, îndeplinește condițiile să fie un gardian al Constituției. În același timp, președintele Nicușor Dan a întârziat cu aproape o lună numirea celui de-al treilea judecător la CCR.
Curtea Constituțională din România (CCR) pare să fie într-o permanentă criză și mereu sub presiuni politice. O vreme îndelungată judecătorii constituționali au fost sub pulpana lui Ion Iliescu și Adrian Năstase. Apoi, Traian Băsescu, președintele jucător, așa cum a fost etichetat de o Curte care-i devenise prietenoasă a fost cel care a știut cum să-și joace deciziile acolo. În vremea lui Klaus Iohannis, Curtea i-a scăpat în diferite feluri, de mai multe ori pe marii corupți, dar și pe tâlhari sau violatori, prin amnistii mascate, într-o ecuație politică convenită transpartinic și acceptată de cei patru judecători constituționali, care veneau din zona magistraturii.
Cei trimiși la Curtea Constituțională au fost mereu mai puțin pregătiți și mai înclinați spre compromisuri decât au fost, de pildă, primii nouă judecători CCR. La jumătatea acestei luni urmează să fie schimbați trei dintre vechii judecători constituționali: pleacă președintele CCR, Marian Enache, numit de PSD (din partea Senatului), Livia Stanciu, fostă șefă a Înaltei Curți, numită judecătoare constituțională de fostul președinte Traian Băsescu și Attila Varga, fost parlamentar UDMR (din partea Camerei Deputaților).
- PSD îl trimite pe omul lui Dragnea la CCR. Cine e Mihai Busuioc
- De ce nu au protestat „partenerii” la numirea lui Busuioc (PSD) la CCR? USR: Prețul coaliției trebuie plătit. UDMR: Nici ei n-au comentat alegerea noastră
Toți trei au studii juridice făcute la timp, la facultăți serioase, dar fiecare cu loialități și datorii politice de care nu s-au putut debarasa. Cei trei primesc la plecare o primă de circa 40.000 de euro fiecare, prevăzută de lege, pe care CCR nu o refuză în această perioadă de criză majoră prin care trece România.
Curtea Constituțională e formată din 9 judecători numiți pentru 9 ani: 3 de președintele țării, 3 de Camera Deputaților și 3 de Senat. Anul acesta, Camera Deputaților, prin înțelegerea coaliției PSD+PNL+USR+UDMR l-a desemnat pe Csaba Asztalos, 51 de ani, din partea UDMR, fost președinte al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), instituție pe care a construit-o de la zero și în care a reușit să păstreze echilibrul politic, deși a mustrat președinți și a amendat politicieni.
Are un doctorat în drept internațional luat la Universitatea București (2003-2010). PSD, cu toate că avea candidați mai performanți, a preferat să-l susțină la Senat pe Mihai Busuioc, 51 de ani, un vechi amic politic al fostului lider social-democrat Liviu Dragnea. Busuioc a terminat facultatea privată, „Nicolae Titulescu” (1998-2002) și vine la CCR direct din funcția de președinte al Curții de Conturi, unde i se termina mandatul anul acesta.
Acum doi ani, Parchetul European a deschis o anchetă pentru un proiect finanțat de Banca Mondială, în care s-au descoperit cheltuieli greu de justificat, potrivit Context.ro. După trecerea sa de Senat, s-a văzut că nu are 18 de ani de experiență în domeniu, așa cum cere Constituția pentru un judecător la CCR. Busuioc s-a acoperit însă de hârtii, adeverințe de tot felul, unele pe proprie răspundere, evitând totuși să dea explicații publice despre experiența sa în justiție.
De altfel nu face parte din Uniunea Națională a Juriștilor din România și niciun magistrat sau expert din domeniu nu i-a lăudat parcursul. Cosmina Cerva, senatoare din partidul SOS al Dianei Șoșoacă a depus o contestație la CCR argumentând că Mihai Busuioc nu îndeplinește condițiile constituționale din Articolul 143 și că numirea sa ca judecător CCR e nelegală. „Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior”.
Senatoarea Cerva a fost exclusă din SOS după ce a depus contestația, fără să i se comunice motivele, ca și cum contestația ei l-ar fi pus în pericol pe omul social-democraților și ca și cum între SOS și PSD ar exista o amiciție ascunsă. Oricum judecătorii CCR au respins solicitarea ei, nu pentru că n-ar fi avut dreptate în contestație, ci fiindcă regula coaliției funcționează în toate instituțiile statului, inclusiv la CCR.
Busuioc a fost nominalizat de PSD, principalul partid al arcului guvernamental și acesta este un raționament suficient. Busuioc îl înlocuiește pe Marian Enache, iar PSD nu așteaptă de la Busuioc să vină cu subtilități legislative și raționamente bune, ci doar să răspundă rapid și conștiincios ordinelor primite. E greu de crezut, însă, că va putea candida la președinția Curții.
Al treilea judecător nou ar fi trebuit numit la CCR de acum o lună de președintele Nicușor Dan. În perioada electorală el a insistat că la Curtea Constituțională ar trebui să fie numiți magistrați, poate, fără să înțeleagă atunci că judecătorii constituționali nu fac justiției, ci interpretează legi în spiritul Constituției, că trebuie să aibă o largă înțelegere politică, socială și economică, pentru că multe dintre legile care ajung la CCR au un impact major din punct de vedere economic sau social.
La Curte sunt deja trei foști magistrați: Cristian Deliorga, fost procuror și apoi judecător, Gheorghe Stan și Bogdan Licu, ambii foști procurori, fără Livia Stanciu, fosta șefă a Înaltei Curți se pregătește să plece. Greutatea lor în deciziile CCR s-a văzut de mai multe ori, dar nu mereu în sensul bun. Poate că o analiză a hotărârilor CCR din această perspectivă ar merita făcută la Cotroceni, înainte ca președintele să decidă pe cine numește.
Autor: Sabina Fati