Criza politică are și un efect pozitiv: scade riscul unor noi taxe

Criza politică are și un efect pozitiv: scade riscul unor noi taxe
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

Criza politică și prelungirea interimatului guvernamental ar putea avea un efect neașteptat pentru contribuabili: vara aceasta ar putea fi prima din ultimii șase ani fără modificări importante ale fiscalității.

Explicația este simplă, susține președintele Camerei Consultanților Fiscali (CCF), Dan Manolescu: în lipsa unui guvern cu atribuții depline, posibilitatea de a adopta rapid schimbări fiscale este foarte limitată.

Dan Manolescu: Nu par să existe presiuni pentru noi creșteri de taxe

Potrivit președintelui CCF, execuția bugetară din primele luni ale anului arată o reducere semnificativă a deficitului, în principal pentru că statul a cheltuit mai puțin.

ADVERTISING

„În mai, am avut un deficit cam la jumătate din anul trecut, adică 1,75% față de 3,35% cât a fost anul trecut. Explicația este simplă: trei luni n-am avut buget și de două luni nu avem guvern. Mă aștept ca încă două luni, până în septembrie, să nu avem guvern. Ca atare, cheltuielile se vor menține în acest ritm extrem de scăzut de realizare. Nu pare că sunt presiuni prea mari de creștere a fiscalității. Mă aștept să fie o vară liniștită, poate prima din ultimii șase ani”, a declarat Dan Manolescu, pentru Profit.ro.

ADVERTISING

Acesta a arătat că ajustarea bugetară este susținută atât de măsurile fiscale adoptate anterior, cât și de înghețarea pensiilor și a salariilor din sectorul public.

Manolescu a explicat că actuala situație politică reduce șansele apariției unor schimbări fiscale peste vară.

„Nu avem guvern. Și dacă avem guvern, nu avem lege de abilitare, nu are cine să dea ordonanțe. În același timp, Ministerul Finanțelor ne-a anunțat că nu mai dorește raportările semestriale, acel bilanț la semestru. Eu zic că sunt vești bune”, a spus acesta.

ADVERTISING

Semnale de încetinire în economie

Pe de altă parte, președintele Camerei Consultanților Fiscali avertizează că reducerea deficitului vine și cu efecte vizibile în economie, în special asupra consumului.

„Am văzut multe vitrine goale, de închiriat, sunt spații goale prin oraș. E clar că e o problemă. Consumul scade. Toți cei cu care am vorbit din zona de retail au spus că văd lucrul ăsta în vânzări. Asta e realitatea. E o adaptare pe care trebuie să o trăim cu toții și să sperăm că lucrurile se așează”, a afirmat Manolescu.

    România încearcă să reducă deficitul bugetar

    România se află în continuare în procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene și aplică un plan de ajustare fiscală convenit cu Bruxelles-ul la finalul anului 2024.

    Potrivit bugetului pe 2026, ținta este un deficit de 6,2% din PIB în termenii standardului național (cash) și de 6% din PIB în metodologia europeană ESA.

    Anul trecut, deficitul bugetar a fost de 7,65% din PIB în termeni cash și de 7,9% din PIB în standard ESA, după ce în 2024 România înregistrase cel mai ridicat deficit din Uniunea Europeană.

    În vara anului trecut, Guvernul a adoptat un amplu pachet de majorări de taxe și măsuri de reducere a cheltuielilor, urmat ulterior de alte măsuri de consolidare fiscală, în încercarea de a readuce finanțele publice pe traiectoria convenită cu Comisia Europeană.

    Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google