Rusaliile sunt una dintre cele mai importante sărbători ale creștinătății și marchează încheierea ciclului pascal, început cu Învierea Domnului și continuat cu Înălțarea. Sărbătoarea este cunoscută și sub numele de Pogorârea Sfântului Duh sau Cincizecimea, pentru că este celebrată la 50 de zile după Paște.
În tradiția creștină, Rusaliile amintesc de momentul în care Duhul Sfânt s-a pogorât peste Sfinții Apostoli, la Ierusalim. Acest moment este considerat începutul Bisericii, pentru că apostolii au primit atunci puterea de a propovădui Evanghelia și de a duce mai departe mesajul creștin.
Sărbătoarea are două zile. Prima zi este dedicată Pogorârii Sfântului Duh, iar a doua zi, lunea de după Rusalii, este consacrată Sfintei Treimi, adică legăturii dintre Tatăl, Fiul și Sfântul Duh. În România, ambele zile sunt zile libere legale.
Dincolo de semnificația religioasă, Rusaliile au păstrat și o puternică dimensiune populară. În multe zone ale țării, gospodăriile sunt împodobite cu ramuri de tei, nuc, stejar sau plop, considerate apărătoare împotriva bolilor și a relelor. Ramurile sfințite la biserică sunt duse acasă și puse la icoane, iar în unele locuri sunt păstrate ca leacuri de-a lungul anului.
În sâmbăta Rusaliilor, în unele regiuni se fac pomeni pentru cei morți. Se oferă vase împodobite cu flori și colaci, în memoria celor plecați, iar duminica se împart farfurii ornate pentru sufletul celor vii. Sunt obiceiuri care leagă sărbătoarea de ideea de protecție, continuitate și grijă față de cei apropiați.
În credința populară, Rusaliile sunt asociate și cu ielele, spirite temute, numite în popor și zâne, frumoase sau șoimane. Se credea că acestea pot face rău oamenilor, mai ales celor care nu respectă sărbătoarea. De aici vin numeroase superstiții: nu se merge la câmp, nu se intră în vie, nu se umblă prin locuri pustii și nu este bine să te cerți cu cineva în aceste zile.
Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri de Rusalii este dansul călușarilor, practicat mai ales în sudul țării. În tradiția populară, călușarii alungă spiritele rele și aduc sănătate. În unele sate din Oltenia, grupurile de călușari merg din casă în casă, iar oamenii îi întâmpină cu frunze de nuc, pelin, usturoi, apă și sare.
În alte zone, ușile sunt unse cu usturoi, se fac descântece sau ritualuri gălăgioase pentru alungarea răului. În Ardeal există obiceiul numit „udatul nevestelor”, în care femeile sunt stropite cu apă, pentru a fi sănătoase și frumoase tot anul.
Furtună puternică la Iași: Un copac a căzut pe o mașină. A plouat torențial, cu grindină (Foto&Video)
Unde să mergi cu copiii, de 1 iunie, în București: 3 zile de petreceri și jocuri, în 5 dintre cele 6 sectoare
New York Times: Drona rusească a lovit România, dar și încrederea Europei. Rusia are un obiectiv imediat
Situație bizară la echipa națională: Încă doi jucători s-au accidentat și pleacă în vacanță
