România se află printre statele Uniunii Europene cu cel mai scăzut nivel al șomajului asociat nepotrivirii dintre competențele și localizarea persoanelor care își caută un loc de muncă și cerințele angajatorilor.
Potrivit unui raport statistic publicat de Eurostat, nivelul estimat al acestui tip de șomaj era de 1,9% din forța de muncă în trimestrul al patrulea din 2025, România fiind depășită doar de Polonia și Bulgaria, ambele cu 1,6%. La nivelul Uniunii Europene, media era de 3,5%.
Metodologia raportului împarte rata șomajului în două componente: șomajul structural, cauzat de neconcordanța dintre profilul (calificări, localizare) persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și cel căutat de angajatori, și decalajul de șomaj, componenta ciclică generată de insuficiența cererii agregate de forță de muncă.
Pentru trimestrul 4 din 2025, raportul indică pentru România:
- rata șomajului structural: 1,9% din forța de muncă, a treia cea mai mică din UE, după Bulgaria și Polonia (ambele 1,6%);
Șomajul structural redus este explicat de cererea mică de forță de muncă pe care o afișează angajatorii, comparativ cu situația altor state europene. Reamintim că România are cea mai mică rată a locurilor de muncă vacante (LMV) din UE – 0,55%, față de media europeană de 2,1%, în primul trimestru din 2026.
La nivelul întregii Uniuni Europene, rata șomajului de nepotrivire era de 3,5% în T4 2025, aproape dublă față de nivelul estimat pentru România. Cele mai ridicate valori au fost estimate în Belgia, cu 4,7%, Franța și Suedia, cu câte 4,2%, și Austria, cu 4,1%.
- decalajul de șomaj: 4,3% din forța de muncă, peste media UE27, de 2,5% în același trimestru.
Prin comparație, Malta și Țările de Jos aveau un decalaj apropiat de 0%, fiind considerate de raport ca având ocupare deplină. Cipru și Cehia aveau câte 0,6%, iar Germania 0,7%. La celălalt capăt al clasamentului se aflau Spania, cu 7,1%, și Finlanda, cu 7,0%.
Evoluția față de perioada pre-pandemică
Comparând trimestrul 4 din 2019 cu trimestrul 4 din 2025, situația se prezintă după cum urmează:
- componenta structurală a scăzut de la 2,2% la 1,9% (-0,3 puncte procentuale);
La nivelul UE27, media a scăzut de la 3,9% la 3,5%, adică cu 0,4 puncte procentuale — un ritm ușor mai alert decât cel înregistrat în România.
Citește integral articolul România, printre țările UE cu cel mai mic șomaj structural. Raport Eurostat: problema nu este atât nepotrivirea competențelor, cât cererea insuficientă de forță de muncă pe Curs de Guvernare.
Rusia alege ce vrea Vladimir Putin. Partide interzise, lideri politici alungați. Cum se poate termina războiul?
Denis Drăguș s-a răzgândit
Președintele la mănăstire, școala sub cădelniță. Credința e liberă, rolul public nu e opțional
Legătura dintre tendințele psihopatice și microbi. Ce au descoperit oamenii de știință
