Economia României a scăzut în trimestru doi cu 0,4% față de aceeași perioadă a anului trecut și a stagnat față de primul trimestru.
Dacă sunt luate în calcul zilele efectiv lucrate (seria ajustată sezonier), PIB-ul României a scăzut cu 2%, arată datele Institutului Național de Statistică.
„Produsul intern brut a înregistrat o scădere de 0,4% faţă de acelaşi trimestru din anul 2025 pe seria brută şi de 2,0% pe seria ajustată sezonier. În semestrul I 2026, Produsul intern brut a scăzut cu 0,8% comparativ cu semestrul I 2025, pe seria brută şi cu 1,6% pe seria ajustată sezonier”, arată INS într-un comunicat de presă.
Instituţia precizează că seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul II 2026, fiind revizuită faţă de varianta publicată în 9 iulie 2026.
- Isărescu, despre ratingul României: „Nu a fost un hatâr”. De ce spune că retrogradarea ar fi fost prea mult
- BNR majorează prognoza de inflație. Canicula, seceta și criza din energie au înrăutățit estimările
În luna iunie, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a estimat că economia României va crește cu doar 0,1% în 2026, de zece ori mai puțin decât estimase anterior.
Noua estimare reprezintă o reducere cu 0,9 puncte procentuale față de prognoza anterioară, care indica o creștere economică de 1%. În aceste condiții, România evită la limită stagnarea economică.
Datele publicate de CNSP arată că perspectivele economice s-au deteriorat pe fondul măsurilor de consolidare fiscală, al inflației ridicate și al efectelor conflictului din Orientul Mijlociu asupra prețurilor la energie.
Potrivit prognozei, consumul privat va avea o contribuție negativă la creșterea economică în acest an, după ce măsurile fiscale și scumpirile au redus apetitul populației pentru cheltuieli.
În același timp, industria continuă să fie afectată de costurile ridicate, în special cele energetice, iar sectorul serviciilor resimte impactul măsurilor de austeritate. Singurul domeniu care rămâne motor de creștere este cel al construcțiilor, susținut de proiectele finanțate din fonduri europene și de revenirea segmentului rezidențial.
CNSP estimează că investițiile vor crește cu 4,2% în acest an și vor rămâne principalul sprijin pentru economie, însă avertizează că absorbția insuficientă a fondurilor europene reprezintă un risc major.
