Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere de la 5,5% la 6,1%, prognoza de inflație pentru finalul acestui an, luând în calcul efectele generate de războiul din Golf, secetă, caniculă, criza de energie, precum și impactul creșterii chiriilor la stat.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat joi, la prezentarea Raportului asupra inflației, că banca centrală se așteaptă în continuare la o scădere puternică a inflației, care ar urma să revină în intervalul țintei în trimestrul IV din 2027.
Inflația ar urma să scadă pe parcursul anului viitor, până la 3,4% pe an în decembrie 2027, cu 0,5 puncte procentuale peste nivelul anticipat în raportul precedent.
Isărescu a precizat că direcția generală a prognozei rămâne descendentă, chiar dacă estimările pentru finalul acestui an și pentru 2027 sunt mai ridicate decât cele din raportul anterior.
Rata anuală a inflației a coborât de la 10,4% în iunie la 8,2% în iulie, o scădere mai mică decât estimau analiștii, relatează Profit.ro.
BNR anticipează o corecție a inflației în acest trimestru, pe fondul reducerii efectelor statistice ale impactului majorărilor accizelor și cotelor TVA de anul trecut, precum și a creșterilor facturilor la energia electrică.
Ce contribuie la inflație
- Creșterile prețurilor la energia electrică și la combustibili adaugă 1,2 puncte procentuale la inflația de 6,1% din acest an, în timp ce pentru anul viitor impactul este estimat la 0,1% cumulat, arată sursa citată.
- Prețurile la energie au avut cea mai mare contribuție la inflație în trimestrul al doilea, ca urmare a majorării prețurilor la benzină, motorină și alți combustibili, pe fondul războiului din Golful Persic, a arătat Isărescu.
- Canicula a determinat scumpiri la electricitate, care vor fi văzute în trimestrul al treilea, spune guvernatorul.
- Traiectoria inflației de bază este influențată, potrivit BNR, de scumpirile serviciilor de telecomunicații din iulie și ale polițelor RCA, deprecierea recentă a leului, efectele indirecte ale șocului energetic și eliminarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază în ianuarie 2027.
În sens opus ar urma să acționeze disiparea acestor șocuri, efectele consolidării fiscale, temperarea costurilor salariale și ajustarea descendentă a anticipațiilor inflaționiste, precizează sursa citată de Digi 24.
Consumul este în scădere
Consumul privat și-a accentuat scăderea, pe fondul declinului puterii de cumpărare, al restrângerii accesului la creditare și al nivelului redus de încredere în rândul consumatorilor.
În același timp, investițiile au continuat să crească, dar într-un ritm mai lent. BNR consideră că majorarea potențialului productiv al economiei depinde în mod fundamental de accelerarea absorbției fondurilor europene.
În ceea ce privește politica fiscală și de venituri, guvernatorul BNR a subliniat importanța finalizării PNRR și a continuării consolidării fiscale. "Mizăm pe finalizarea programului PNRR. Mizăm pe el, este foarte important, cu suișurile și coborâșurile pe care le vedem pe scena politică", a spus Isărescu.
Guvernatorul BNR a atras atenția și asupra expirării schemei de protecție a consumatorilor pentru prețul gazelor naturale.
Pe piața muncii, banca centrală observă condiții mai relaxate, în principal ca urmare a noilor ajustări ale ocupării și a unor creșteri salariale mai modeste.
Următoarea ședință de politică monetară a Consiliului de Administrație al BNR este programată pentru 8 octombrie. Banca Națională va prezenta următorul Raport asupra inflației pe 12 noiembrie.
T.D.
