România și Bulgaria au pornit în același timp investițiile în capacități de stocare a energiei, cu acces la aceleași instrumente europene de finanțare, dar cele două țări au făcut alegeri cu rezultate foarte diferite.
În vreme ce România și-a concentrat eforturile pe construirea de capacități de producție intermitente – parcuri fotovoltaice și eoliene + întârzierea proiectelor de centrale pe gaz – și a dat masiv subvenții până a ajuns la 10 GW putere instalată în surse regenerabile, Bulgaria, cu capacități de producție mult mai mici – circa 6 GW solar și doar 0,7 GW eolian, fără prosumatori – a investit masiv în stocare.
Ce au făcut bulgarii
Criza energetică regională provocată de secarea Dunării a pus din nou în lumină consecințele acestor alegeri: ziua, când producția solară este la maxim, România are surplus de energie – 1.500-2.000 MW peste consum – și export echivalent, inclusiv către Bulgaria; seara, când producția solară dispare și consumul crește, România importă masiv – în jur de 2.000 MW în orele de vârf (19:00 – 23:00, vezi grafic mai jos), iar o parte din acest import vine din Bulgaria, unde energia a fost stocată în bateriile construite cu fonduri europene.
Bulgaria a mobilizat, doar prin PNRR (programul RESTORE), 603 milioane de euro pentru proiecte de stocare în baterii, finanțând 50% din costurile eligibile, fără licitație – adică statul a acoperit jumătate din investiție.
Împreună cu cofinanțarea privată, investițiile totale au ajuns la aproximativ 1,2 miliarde de euro doar în capacități de stocare. La această sumă se mai adaugă alte fonduri private care împing estimările spre 2 miliarde de euro.
Conform celor mai recente date citate de Marian Dobrilă, CEO al TDP Partners, companie de consultanță specializată în proiecte de energie, Bulgaria are în acest moment aproximativ 8,6 GWh capacitate de stocare și 3,3 GW putere instalată, cu o durată medie de descărcare de aproape trei ore.
„Ei au început odată cu noi, doar că au ales să aloce o sumă mult mai mare de bani prin PNRR. Au alocat în 2023-2024, într-o perioadă foarte bună, când economia avea mare nevoie. Nu au reușit să-și atingă toate reformele și atunci s-au concentrat pe obiectivele care le erau la îndemână și au dat undă verde la stocare.
Au zis: unde cere piața, bine. Au acordat 50% din costuri eligibile, nu au mai făcut licitație ca în România, ci i-au lăsat să se bată acolo, și la 600 de milioane din PNRR au mai pus și ceilalți 600 de milioane și cu 1,2 miliarde de euro s-au construit capacitățile acestea foarte mari”, explică Dobrilă pentru CursDeGuvernare.ro.
România a abordat lucrurile diferit, finanțând stocarea din două surse – PNRR și Fondul pentru Modernizare – și cu mecanisme mai complexe, care au produs rezultate mult mai mici și mai lente în materie de capacitate în baterii.
PNRR-ul României la capitolul baterii: 80 mil. € alocate, probabil doar 50-60 mil. accesate și doar 1 GWh putere finanțată
Prin PNRR, alocarea României pentru stocare a fost de 80 de milioane de euro. Conform datelor din piață, se vor accesa efectiv doar între 50 și 60 de milioane de euro – o dezangajare/pierdere de cel puțin 20 de milioane de euro.
„Deși nu avem cifre oficiale, ne așteptăm să se tragă între 50 și 60 de milioane de euro din acești bani. La 31 august este termenul pentru depunerea cererilor de rambursare și, în funcție de câte se vor depune, atunci ministerul va putea să dea o statistică exactă.
Dar, cunoscând informațiile din piață, ținând cont că sunt doar 11 proiecte aprobate și știind că cel puțin 8 sunt într-un stadiu avansat de implementare, ne așteptăm ca nu toți banii, dar majoritatea să fie accesați și să se pună în funcțiune aproximativ 1 GWh de baterii. Din cele 11 proiecte, probabil 8 sau 9 se vor implementa”, precizează Dobrilă.
Potrivit acestuia, la 31 august proiectele trebuie să aibă stadiul fizic final, iar ministerul va accepta câteva luni de întârziere pentru conectarea la rețea acolo unde beneficiarii sunt împiedicați de birocrație și nu au putut obține conectarea în termen.
„Trebuie să dovedească faptul că au implementat proiectele, că acestea sunt fizic realizate și că îi mai împiedică doar procesul de conectare”, explică Dobrilă.
Citește integral articolul Diferența la abordarea Energiei dintre România și Bulgaria: bulgarii au alocat prin PNRR peste 600 mil. € stocării și au investit încă 1,2 mld. € – România a subvenționat producția intermitentă și a întârziat centralele pe gaz pe Curs de Guvernare.
Astronomii au observat cea mai slabă exoplanetă văzută vreodată de pe Pământ
Imagini spectaculoase cu eclipsa de soare. Cum s-a văzut în România (Foto & Video)
Pe el a plătit Real Madrid 140 de milioane de euro: Povestea lui Yan Diomande, marcată de o copilărie grea, refuzuri și de moartea suspectă a surorii sale de 15 ani
Cinci morți într-un accident în Dâmbovița. Șoferul avea 20 de ani și nu deținea permis
