Scumpirea energiei a devenit cea mai mare surpriză financiară pentru directorii executivi în 2026, depășind celelalte presiuni asupra costurilor. Cu toate acestea, companiile nu și-au pierdut încrederea în creșterea veniturilor, arată un sondaj global realizat de PwC.
Aproape unul din cinci directori executivi – 19% dintre cei chestionați – afirmă că șocurile globale au dus la o creștere de peste 10% a costurilor cu energia. Spre comparație, doar 12% au raportat scumpiri similare pentru celelalte categorii de cheltuieli, potrivit CEO Survey Mid-Year Snapshot.
Sondajul a fost realizat în perioada 15 mai–22 iunie 2026, în rândul a 351 de directori executivi din 59 de țări și 27 de industrii.
- În România, șocul energetic se transmite în întreaga economie
Pentru companiile din România, problema este amplificată de dependența de importuri, de majorarea taxelor și de scumpirea carburanților, avertizează Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România.
„În România, companiile sunt preocupate că prețurile la energie ar putea rămâne ridicate o perioadă mai lungă sau ar putea oscila puternic, scumpind producția, cu atât mai mult cu cât avem o economie deschisă și dependentă de importuri energetice. Prețurile la energia electrică au avut cea mai mare creștere din Uniunea Europeană, taxele – TVA și accizele – au fost majorate, combustibilii s-au scumpit cu circa 20% de la începutul anului, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu”, spune Daniel Anghel.
Într-o economie care a avut deja cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, un nou șoc energetic riscă să se transmită mai puternic în prețurile produselor și serviciilor, afectând în același timp competitivitatea companiilor românești.
„Este un context care testează competitivitatea companiilor din România”, spune reprezentantul PwC.
- Scumpirea din industrie ajunge în cele din urmă la consumatori
Presiunea este deja vizibilă în prețurile cu care lucrează industria. Potrivit datelor INS citate de PwC, prețurile producției de energie din iunie 2026 au fost cu 23,3% mai mari decât în aceeași lună a anului trecut.
Creșterea costurilor nu rămâne doar în facturile companiilor. Producătorii încearcă să o recupereze prin prețurile bunurilor și serviciilor, astfel încât o parte din povară ajunge, în cele din urmă, la consumatori.
BNR a avertizat, la rândul său, că majorarea costurilor în sectoarele care consumă multă energie și în transporturi se propagă de-a lungul lanțurilor economice și creează presiuni suplimentare asupra prețurilor. În același timp, costurile ridicate cu energia slăbesc capacitatea companiilor românești de a concura prin preț pe piețele externe.
- Companiilor le este tot mai greu să stabilească prețurile
Șocurile geopolitice și economice complică inclusiv deciziile de zi cu zi ale companiilor. Mai mult de un sfert dintre directorii chestionați, respectiv 27%, spun că stabilirea prețurilor a devenit dificilă într-o măsură mare sau foarte mare.
Alți 26% indică probleme importante în gestionarea lanțurilor de aprovizionare.
Companiile trebuie astfel să decidă cât din costurile suplimentare pot absorbi, cât transferă în prețurile finale și cât pot amâna investițiile fără să-și afecteze dezvoltarea.
- Încrederea în creșterea veniturilor rezistă
În pofida scumpirii energiei și a incertitudinilor globale, directorii executivi continuă să creadă că veniturile companiilor lor vor crește.
Aproximativ 42% se declară foarte sau extrem de încrezători în perspectivele pentru următoarele 12 luni, față de 39% în urmă cu opt luni. Pentru următorii trei ani, ponderea celor încrezători ajunge la 51%.
O treime dintre directori spun chiar că sunt mai încrezători decât în urmă cu opt luni, în timp ce 26% afirmă că încrederea lor a scăzut.
- Inteligența artificială începe să producă rezultate
În acest context, inteligența artificială este folosită nu numai pentru reducerea costurilor, ci și pentru identificarea unor oportunități noi.
Peste jumătate dintre directorii chestionați – 51% – spun că impactul AI asupra activității companiei lor s-a schimbat în ultimele opt luni. Aproape patru din zece, respectiv 39%, raportează deja rezultate pozitive, iar 38% au folosit inteligența artificială pentru a profita de oportunitățile apărute în urma perturbărilor globale.
Companiile cu o capacitate tehnologică mai solidă și cu strategii pe termen lung au rezultate sensibil mai bune: 55% dintre acestea raportează succes în folosirea AI, față de 32% dintre firmele slab pregătite tehnologic. Tot ele sunt mai încrezătoare în creșterea viitoare a veniturilor – 48%, față de 29%.
Concluzia PwC este că reziliența nu mai reprezintă doar un mijloc de apărare în perioade de criză, ci devine un avantaj competitiv. (S.D.S.)
MAI dezminte zvonul despre „ambulanța neagră”: În România nu a existat niciun caz în care o ambulanță să răpească persoane
Cum să te antrenezi pe caniculă în aer liber: Cele mai mari greșeli de evitat
După ce Iranul a cerut compensații, Trump spune că e o idee interesantă: Vrea și el despăgubiri de război
Scenariul celor 9 zile în plus pentru Cernavodă nu mai e valabil. Ministrul Mediului: S-a creat un dâmb care a deviat apa
