Vântul ajută sistemul energetic: Producția eoliană a crescut spectaculos, România a trecut la export

Vântul ajută sistemul energetic: Producția eoliană a crescut spectaculos, România a trecut la export
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum
Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google

Producția eoliană a crescut spectaculos la sfârșitul săptămânii și a ajutat România să-și acopere consumul de seară, după mai multe zile în care sistemul energetic s-a bazat pe importuri substanțiale.

Sâmbătă seara, când consumul crește de obicei, România producea mai multă electricitate decât folosea și exporta aproximativ 500 MW. Situația favorabilă a continuat duminică dimineața, când exportul a depășit temporar 1.000 MW.

Detensionarea este însă dependentă de vreme. Dacă vântul slăbește, cei peste 2.000 MW furnizați acum de turbine pot dispărea într-un interval scurt, iar România va trebui să compenseze din alte surse sau prin importuri.

ADVERTISING

Eolienele au asigurat peste o treime din producție

Sâmbătă, 8 august, în jurul orei 21:30, România producea aproximativ 7.044 MW și consuma 6.543 MW. Diferența de circa 500 MW era exportată, potrivit datelor operative Transelectrica.

Energia eoliană era principala sursă de electricitate, cu aproximativ 2.490 MW, reprezentând peste 35% din producția națională.

Bateriile și celelalte instalații de stocare injectau în rețea aproximativ 530 MW. Aportul lor a fost important în intervalul de seară, când producția fotovoltaică dispăruse aproape complet odată cu apusul.

Hidrocentralele furnizau aproximativ 1.280 MW, centralele pe hidrocarburi circa 1.260 MW, cărbunele aproximativ 750 MW, iar singurul reactor nuclear aflat în funcțiune producea 681 MW.

ADVERTISING

România exporta peste 1.000 MW duminică dimineața

Vântul a rămas principala sursă de electricitate și duminică dimineața. a ora 07:38, producția totală era de 5.648 MW, iar consumul coborâse la 4.554 MW. România exporta astfel aproximativ 1.093 MW.

Eolienele furnizau 2.082 MW, aproape 37% din întreaga producție națională. Celelalte surse importante erau centralele pe hidrocarburi, cu 1.230 MW, cărbunele, cu 782 MW, producția nucleară, cu 683 MW, și hidroenergia, cu 578 MW.

Panourile fotovoltaice începuseră să producă aproximativ 230 MW, în timp ce instalațiile de stocare mai injectau doar 6 MW.

Valorile sunt instantanee și se modifică permanent în funcție de consum, condițiile meteorologice și disponibilitatea capacităților de producție.

ADVERTISING

Schimbare radicală după câteva zile fără vânt

Revenirea eolienelor este importantă deoarece, în primele zile din august, producția lor fusese foarte redusă.

Potrivit unei analize Mediafax, producția eoliană medie zilnică a fost de numai 113 MW pe 1 august, 173 MW pe 2 august, 167 MW pe 3 august, 258 MW pe 4 august și 171 MW pe 5 august.

Saltul de la câteva sute de MW la aproximativ 2.500 MW a schimbat temporar balanța energetică. În loc să cumpere peste 2.000 MW din străinătate, cum s-a întâmplat în anumite intervale din zilele precedente, România a putut să acopere consumul intern și să exporte.

Problemele structurale rămân

Nu înseamnă însă că problemele care au provocat criza energetică au fost rezolvate.

Unitatea 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă este oprită din 28 iulie din cauza nivelului extrem de redus al Dunării. Producția nucleară a României a rămas la aproximativ 680 MW, asigurată de Unitatea 2.

Seceta afectează și producția hidrocentralelor, iar temperaturile ridicate cresc consumul, în special în intervalul de seară, când producția fotovoltaică scade rapid.

Energia eoliană depinde direct de condițiile meteorologice și poate varia cu mii de MW în decursul aceleiași zile. Vântul a oferit sistemului energetic un răgaz important în acest weekend, dar nu poate garanta singur acoperirea consumului în zilele următoare.

Dacă producția eoliană scade din nou, România va trebui să folosească mai mult energia produsă din cărbune și gaze, să descarce bateriile disponibile sau să revină la importuri.

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google