Șomerii români sunt europenii cu cele mai mici șanse de a-și găsi un nou loc de muncă și cu cele mai mari rate de persoane pentru care pierderea muncii echivalează cu trecerea în inactivitate, conform datelor Eurostat.
Concret, din persoanele care erau în șomeri în 2024, doar 20% și-au găsit un nou loc de muncă în anul ce a urmat concedierii.
Statistica arată că România este țara unde șomerii au nevoie de cel mai mult timp pentru a-și găsi un nou loc de muncă și, totodată, țara cu cea mai mare pondere a descurajaților, care nici nu mai caută un job și sfârșesc în categoria inactivilor.
Pe o bază anuală, dintre toate persoanele din UE care erau șomere în 2024, 37,4% aveau același statut în 2025, în timp ce 36,4% au intrat pe piața muncii și 26,2% au părăsit forța de muncă.
Dintre toate persoanele șomere din UE în trimestrul al treilea al anului 2025, 51,9% erau încă șomere în trimestrul al patrulea al anului 2025, în timp ce 22,9% au intrat pe piața muncii și 25,2% au părăsit forța de muncă.
Fluxurile de pe piața muncii ilustrează modul în care persoanele trec de la statutul de angajat la cel de șomer și la cel de persoană care nu face parte din forța de muncă, adică de inactivitate economică, precum și drumul invers, spre un nou loc de muncă.
Datele contribuie la înțelegerea și interpretarea evoluțiilor indicatorilor pieței muncii și sunt obținuți pe baza Anchetei privind forța de muncă din Uniunea Europeană (EU-LFS).
Evoluțiile la un an – în România, doar 1 din 5 șomeri înregistrați în 2024 și-a găsit un loc de muncă în 2025
Procentul persoanelor care au trecut de la șomaj la ocuparea unui loc de muncă a fost de cel puțin 50% în Danemarca și Țările de Jos.
În România, Italia și Grecia, mai puțin de 20% dintre cei care erau șomeri în 2024 și-au găsit un job în 2025.
Tranzițiile de la șomaj la ieșirea din forța de muncă au fost deosebit de ridicate în Italia, Bulgaria și Slovenia, depășind 30%.
Numărul persoanelor descurajate să mai caute un job a scăzut în 2025, dar nu și în categoria tinerilor între 25 și 34 de ani
Datele Eurostat privind aceste fluxuri ale intrărilor și ieșirilor din șomaj sunt completate de cele ale INS privind forța de muncă potențială adițională, în cadrul căreia ponderea cea mai mare revine persoanelor descurajate să mai caute un job.
Forța de muncă potențială adițională include persoanele inactive aflate la granița dintre inactivitate și șomaj, o categorie ce număra anul trecut aproape 205.000 persoane, în scădere comparativ cu 2024.
Aceștia fac parte din uriașa categorie a celor 6,17 milioane de români cu vârste între 15 și 74 de ani inactivi.
Majoritatea celor din ceea ce se numește forță de muncă potențială adițională (199.200 persoane din cei aproape 205.000) sunt descurajații, persoane disponibile să înceapă lucrul, dar care nu caută activ un loc de muncă, din diferite motive enumerate de INS:
- au crezut ca nu exista locuri libere sau nu au ştiut unde să caute
- nu se simt pregătite profesional
- cred ca nu vor găsi de lucru din cauza vârstei
- au cautat altă dată şi nu au găsit.
Ponderea persoanelor disponibile să lucreze, dar care nu caută de lucru, adică a descurajaților, a fost de 2,4% din totalul populației active la nivel național, cea mai ridicată din UE.
Citește integral articolul Mutațiile din economie coboară în piața muncii: Doar 20% din șomerii din 2024 și-au găsit un alt loc de muncă până la sfârșitul lui 2025 pe Curs de Guvernare.
