Premierul Ilie Bolojan a descoperit un mecanism de angajări fictive la firme de pază, folosit pentru a încasa bani de la stat. Aceste firme angajează oameni din categorii defavorizate, pentru a lua subvenţiile de la stat, apoi îi determină să plece şi să se angajeze iar la alte firme de pază.
Bolojan a cerut Ministerul Muncii să găsească soluții pentru corectarea vulnerabilităților din unele scheme de sprijin pentru șomeri.
Într-o postare publicată joi pe Facebook, premierul a subliniat că statul trebuie să cheltuiască responsabil banii publici și că unele mecanisme actuale nu își ating scopul. „O economie construită pe baze sănătoase înseamnă, înainte de toate, reguli corecte și bani publici cheltuiți cu responsabilitate. Analizând cum funcționează programele statului, am găsit abuzuri și rezultate foarte slabe”, a afirmat Bolojan.
El a explicat că, potrivit unei scheme de sprijin, angajatorii pot primi 2.250 de lei pe lună timp de un an, dacă angajează persoane care își găsesc greu un loc de muncă, precum șomeri de lungă durată, persoane de peste 45 de ani sau părinți singuri. În schimb, angajatorii trebuie să mențină contractul de muncă cel puțin 18 luni.
În 2025, prin acest program au fost subvenționate peste 13.200 de angajări. „În ce sectoare s-au făcut cele mai multe angajări? În construcții, în industrie? Nu. Mai mult de jumătate, adică 6.816 persoane, la firmele de pază”, a scris premierul.
Bolojan a mai remarcat că aceste angajări sunt concentrate în câteva zone ale țării, în special în București și zonele limitrofe, dar și în județele Gorj și Galați.
Premierul a descris și mecanismul prin care unele firme ar profita de program. „În unele cazuri, aceleași persoane sunt subvenționate de mai multe ori. Practic, o persoană este angajată, firma primește subvenția, iar după o perioadă raporturile de muncă încetează prin demisie. Ulterior, persoana respectivă apare angajată la o altă firmă care accesează din nou subvenția.”
El a adăugat că astfel se creează situații în care aceleași persoane sunt încadrate succesiv la diferite firme, iar companiile accesează repetat bani din bugetul asigurărilor pentru șomaj, fără ca persoanele respective să fie integrate cu adevărat pe termen lung pe piața muncii.
„Neclaritățile din lege au permis astfel de practici, iar cei care ar fi trebuit să le observe nu și-au făcut datoria. Nu mai putem continua să direcționăm bani publici către mecanisme de tip ‘suveică’ doar pentru a se lua banii de la stat”, a afirmat premierul.
În acest context, Bolojan a precizat că a cerut Ministerului Muncii să identifice soluții și să vină cu măsuri concrete pentru corectarea problemelor din program.
„Și să-i susținem pe cei care chiar lucrează în economia reală. Impactul bugetar al unei astfel de scheme, de zeci de milioane de lei, poate părea relativ mic la scara întregului buget, dar miza este mai mare decât atât. Este vorba despre reguli corecte și despre încrederea că banii publici sunt folosiți exact pentru scopul pentru care au fost alocați”, a mai spus premierul.
Reacţia ANOFM
La rândul său, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) precizează că a descoperit în 2025 deficiențe semnificative în acordarea subvențiilor pentru angajarea persoanelor din categorii defavorizate, în special în județele Galați și Gorj.
Conform controlului, unele firme ar fi încetat contractele angajaților prin demisie, pentru ca aceștia să fie imediat reînregistrați ca șomeri și angajați de alte firme din același domeniu (“pază și protecție”), care solicitau din nou subvenții, creând astfel o practică de încadrare repetată a acelorași persoane și accesarea succesivă a banilor publici, fără integrarea pe termen lung a lucrătorilor.
ANOFM a efectuat 20 de acțiuni de control, constând în verificări programate și un control inopinat, și a semnalat suspiciuni de presiuni asupra angajaților sau înțelegeri între firme pentru a evita restituirea subvențiilor.
Instituția a precizat că nu are competențe de sancționare penală a acestor practici și a sesizat autoritățile abilitate pentru anchetă, propunând totodată modificarea Legii 76/2002 pentru eliminarea acestor abuzuri și asigurarea unei ocupări durabile a persoanelor aflate în dificultate pe piața muncii.