Dezvoltarea proiectului Neptun Deep, cea mai importantă investiție energetică aflată în pregătire în România, readuce în prim-plan o întrebare incomodă: cine ar apăra platformele și infrastructurile energetice din Marea Neagră în cazul unui atac, sabotaj sau incident major?
Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, avertizează că România nu are în prezent o structură unică responsabilă de protecția infrastructurilor energetice offshore și de coordonarea răspunsului în situații de criză.
Analiza sa vine într-un moment sensibil, la doar o zi după explozia unei drone maritime în Portul Constanța, incident care a reaprins discuțiile despre vulnerabilitățile de securitate de la Marea Neagră.
Multe instituții implicate, dar niciun responsabil unic
Potrivit lui Dumitru Chisăliță, securitatea platformelor offshore este asigurată teoretic printr-un ansamblu de instituții și structuri care au atribuții parțiale.
Printre acestea se numără operatorul instalațiilor – în cazul Neptun Deep, OMV Petrom –, firme private de pază, Forțele Navale și Forțele Aeriene Române, serviciile de informații, Ministerul Afacerilor Interne, Poliția de Frontieră și Autoritatea Navală Română.
Problema este însă că niciuna dintre aceste instituții nu are ca misiune principală și exclusivă protejarea infrastructurilor energetice.
„Nu există nicio instituție care să aibă misiune principală și/sau exclusivă apărarea infrastructurilor energetice offshore și/sau onshore și coordonarea asigurării securității energetice a României”, afirmă președintele AEI.
De ce este Neptun Deep un caz special
Chisăliță atrage atenția că viitorul zăcământ Neptun Deep ridică probleme suplimentare de securitate deoarece nu este amplasat în apele teritoriale ale României.
Platformele și instalațiile vor fi situate la aproximativ 170 de kilometri de țărm, în Zona Economică Exclusivă (ZEE) a României.
„Neptun Deep nu se află în apele teritoriale ale României, ci în Zona Economică Exclusivă a României. În apele teritoriale (12 mile marine de la coastă), România exercită suveranitate deplină, similar teritoriului național. În Zona Economică Exclusivă, România nu are suveranitate teritorială, ci drepturi suverane asupra resurselor și infrastructurilor economice, inclusiv asupra exploatărilor de hidrocarburi și a instalațiilor offshore”, explică specialistul.
Din acest motiv, spune el, apărarea unei asemenea infrastructuri este mult mai complicată atât din punct de vedere juridic, cât și militar decât protejarea unui obiectiv aflat pe teritoriul național.
Scenariul care ar putea bloca reacția statului
Expertul descrie și un scenariu în care o amenințare la adresa infrastructurii energetice ar necesita intervenția simultană a mai multor instituții.
Printre riscurile enumerate se află atacurile cu drone maritime, sabotajele asupra conductelor submarine, atacurile directe asupra platformelor de producție, operațiunile hibride împotriva infrastructurii critice sau chiar pene de curent de amploare.
„Dacă mâine ar avea loc: un atac cu drone maritime; un sabotaj asupra conductelor submarine; un atac asupra platformelor de producție; o operațiune hibridă împotriva infrastructurii critice; un blackout, răspunsul teoretic ar implica simultan Forțele Navale, Forțele Aeriene, serviciile de informații, Ministerul Energiei, operatorii economici și alte structuri ale statului”, spune Chisăliță.
Concluzia sa este însă una pesimistă. „În realitate, probabil am avea o bâlbă colectivă. Nu există însă un comandament unic dedicat securității energetice care să coordoneze permanent aceste capabilități”, avertizează el.
Modelul Norvegiei și al Marii Britanii
În opinia specialistului, intrarea în producție a Neptun Deep va obliga România să își schimbe abordarea în ceea ce privește securitatea energetică. El consideră că actualul concept de supraveghere generală a spațiului maritim nu mai este suficient pentru protejarea unor investiții strategice de miliarde de euro.
„România va trebui probabil să treacă de la conceptul actual general de «supraveghere generală a spațiului maritim» la un concept pragmatic și de protecție permanentă a infrastructurilor energetice, similar modelelor utilizate de Norvegia sau Regatul Unit pentru platformele din Marea Nordului”, susține Chisăliță.
O propunere veche de zece ani
Președintele AEI reamintește că organizația pe care o conduce a propus încă din 2016 înființarea unei structuri dedicate coordonării securității energetice.
„De fapt, întrebarea «Cine apără platformele de gaze din Marea Neagră?» scoate în evidență vulnerabilitatea mare a României care poate să fie eliminată prin propunerea înaintată de Asociația Energie Inteligentă, Guvernului României încă din anul 2016, de constituire a Dispeceratului Național de Securitate Energetică, instituție independentă în coordonarea Guvernului”, a mai spus Dumitru Chisăliță.
Proiectul Neptun Deep, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz, este considerat cheia transformării României în principalul producător de gaze naturale din Uniunea Europeană în următorii ani. Tocmai de aceea, spune expertul, discuția despre cine și cum apără aceste infrastructuri devine una de securitate națională.
Reuters: Un oficial al Forțelor Navale Române și-a pierdut două degete la un test cu drone americane. Producătorul este acuzat că a ascuns probleme grave de siguranță
Lotul României pentru meciul cu Țara Galilor: Hagi a renunțat la 7 jucători
Bolojan: Incidentul cu drona din Portul Constanța s-ar putea repeta. „Avem un grad de risc”
Scandal la Bruxelles: Grup acuzat de propagandă pro-rusă și teorii cu extratereștri, primit în Parlamentul European
