Câteva sectoare economice vitale, cu activitate desfășurată în aer liber, sunt cele mai mai expuse la caniculă în Europa. Există, însă, și angajați care nu muncesc cu soarele deasupra capului, dar trebuie să suporte o căldură foarte mare vara.
Unul din cinci angajați din Uniunea Europeană este expus la temperaturi ridicate la locul de muncă, iar căldura extremă este unul dintre riscurile profesionale cu cea mai rapidă creștere legate de schimbările climatice, potrivit Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA).
Cei mai expuși acestui risc sunt angajații care lucrează în aer liber sau în medii interioare cu o căldură foarte mare. Agricultura, construcțiile, transporturile, industria prelucrătoare, serviciile de urgență și turismul se numără printre sectoarele cu cel mai mare impact asupra sănătății și productivității în timpul valurilor de căldură din ce în ce mai frecvente, relatează Euronews.
Agricultura și construcțiile sunt în prima linie
Agricultura este în mod constant cel mai expus sector la căldură extremă.
Organizația Internațională a Muncii (OIM) afirmă că lucrătorii agricoli se confruntă cu o expunere prelungită la lumina directă a soarelui, în timp ce desfășoară lucrări solicitante din punct de vedere fizic, care cresc și mai mult temperatura corpului.
Lucrătorii din construcții se confruntă cu riscuri similare, petrecând adesea ore lungi în aer liber, efectuând sarcini manuale grele, în timp ce poartă echipament de protecție care limitează capacitatea organismului de a se răcori.
Sondajul privind condițiile de muncă europene din 2024, realizat de Eurofound, a arătat că 68% dintre lucrătorii agricoli și 52% dintre lucrătorii din construcții sunt expuși la temperaturi ridicate timp de cel puțin un sfert din timpul lor de lucru. Expunerea este, de asemenea, răspândită în industrie (33%) și transporturi (33%).
Sondajul a constatat, de asemenea, că ponderea lucrătorilor europeni expuși la temperaturi ridicate timp de cel puțin un sfert până la trei sferturi din timpul lor de lucru a crescut de la 13% în 1995 la 21% în 2024, subliniind modul în care expunerea la căldură a devenit din ce în ce mai frecventă în rândul forței de muncă.
Ocupațiile cu cea mai mare expunere la caniculă
Expunerea la căldură variază semnificativ în funcție de ocupație, mai degrabă decât în funcție de sector.
Potrivit Eurofound, lucrătorii agricoli calificați sunt de departe cei mai expuși, 72% declarând că lucrează la temperaturi ridicate cel puțin un sfert din timpul lor de lucru.
Aceștia sunt urmați de meșteșugari (53%), în timp ce operatorii de instalații și mașini (42%) și ocupațiile elementare (40%) raportează, de asemenea, niveluri ridicate de expunere.
Alte ocupații, inclusiv cele din servicii și vânzări, sunt mai puțin expuse. Managerii, profesioniștii și lucrătorii administrativi au niveluri mult mai scăzute de expunere.
Să nu-i uităm, însă, pe cei care lucrează într-un mediu interior cu temperaturi ridicate și fără aer condiționat, precum angajații din brutării sau muncitorii din oțelării - poate că iarna le este mai bine, dar vara lucrează în condiții extreme.
Cele mai expuse ocupații la căldură
- Lucrători agricoli calificați - 72% expunere
- Artizani și muncitori calificați - 53%
- Operatori de instalații și utilaje - 42%
- Ocupații de bază - 40%
- Angajați în servicii și vânzări - 28%
- Tehnicieni - 18%
- Manageri - 15%
- Specialiști - 13%
- Funcționari administrativi - 13%
Sursa: Euronews - Sondajul Eurofound privind condițiile de muncă europene din 2024
Multe dintre cele mai afectate sectoare angajează un număr mare de lucrători sezonieri, migranți și lucrători independenți, grupuri care au adesea o protecție mai slabă a angajării și niveluri mai scăzute de reprezentare sindicală.
Bărbații sunt mult mai predispuși la expunere
Expunerea la căldură diferă, de asemenea, puternic în funcție de sex, deoarece multe dintre ocupațiile cu cel mai mare risc rămân dominate de bărbați, notează Euronews.
Eurofound a constatat că 34% dintre bărbați sunt expuși la temperaturi ridicate timp de cel puțin un sfert din timpul lor de lucru, comparativ cu 18% dintre femei.
Căldura devine un risc tot mai mare pentru sănătatea la locul de muncă. Potrivit EU-OSHA, expunerea prelungită la acest factor de risc poate duce la deshidratare, epuizare termică și insolație, agravând în același timp bolile cardiovasculare și respiratorii. Temperaturile ridicate reduc, de asemenea, concentrarea și timpii de reacție, crescând riscul de accidente de muncă.
Riscurile variază în funcție de ocupație
Fermierii și lucrătorii silvicoli se confruntă cu o expunere tot mai mare la boli transmise de căpușe, alergeni și poluarea aerului. Iar muncitorii din construcții sunt din ce în ce mai afectați de insulele de căldură urbane care ridică temperaturile mult peste cele din zonele înconjurătoare.
Lucrătorii de urgență, inclusiv pompierii, ofițerii de poliție și paramedicii, acționează adesea în cele mai periculoase condiții pe o căldură insuportabilă.
Pierderi de productivitate
Un raport recent al Allianz Trade arată că, odată ce temperaturile depășesc aproximativ 30°C, pierderile de productivitate se accelerează brusc și devin o frână structurală pentru creșterea economică, mai degrabă decât o perturbare temporară legată de vreme.
Construcțiile și agricultura se numără printre sectoarele cele mai afectate, întrucât ritmul de lucru încetinește sau se oprește în timpul celor mai fierbinți ore ale zilei.
Căldura creează, de asemenea, perturbări ample în întreaga economie. Industria prelucrătoare se confruntă cu costuri de răcire mai mari și o productivitate mai mică a lucrătorilor, în timp ce rețelele de transport suferă întârzieri pe măsură ce drumurile se înmoaie, iar liniile de cale ferată se extind sau se deformează.
Sistemele electrice sunt supuse unei presiuni tot mai mari, întrucât cererea de răcire crește, iar centralele electrice pe gaz, cărbune și nucleare devin mai puțin eficiente, deoarece apele calde din râuri le reduc capacitatea de răcire.
Agricultura rămâne deosebit de vulnerabilă deoarece culturile și animalele sunt expuse direct căldurii și secetei prelungite, ceea ce poate duce la recolte mai mici și la prețuri mai mari la alimente.
Potrivit Eurostat, agricultura a reprezentat 1,2% din produsul intern brut al UE în 2024, deși importanța sa variază foarte mult între statele membre, ajungând la peste 3% din PIB în Grecia și la 2,5% în România.
Construcțiile, în schimb, contribuie cu aproximativ 9% la PIB-ul UE și oferă locuri de muncă pentru aproximativ 18 milioane de persoane, potrivit Comisiei Europene.
Cum trebuie protejați angajații
Mai multe țări au consolidat sau activat măsurile privind căldura la locul de muncă, inclusiv restricționarea muncii în aer liber în timpul celor mai caniculare ore, scurtarea turelor și obligarea angajatorilor să ofere apă, umbră și pauze de odihnă suplimentare.
Între timp, Confederația Europeană a Sindicatelor a solicitat săptămâna trecută Comisiei Europene să introducă norme obligatorii la nivelul UE privind expunerea la căldură ocupațională, inclusiv o temperatură maximă de lucru, pauze de răcire plătite obligatorii și acces garantat la apă potabilă, argumentând că actualul mozaic de norme naționale lasă mulți lucrători insuficient protejați.
T.D.
Medicii din Cluj prescriu cultură pe rețetă. Pacienții sunt trimiși la teatru și muzeu pentru reducerea anxietății
Poluare masivă pe Defileul Jiului, după o avarie la un depozit de zgură. A apărut și un crater uriaș. Avertisment pentru turiști și pescari (Foto&Video)
Sistemul ingenios de răcire centralizată cu care Parisul vrea să scape de aerul condiționat
FCSB primește o veste excelentă
