Un audit al Curții de Conturi a scos la iveală probleme grave în activitatea Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Recalcularea pensiilor pe baza noii legi s-a făcut în unele cazuri cu punctaje greșite, iar sistemul informatic nu a preluat toate datele necesare.
Auditorii au identificat 574.060 de cazuri în care ar fi fost acordat un punctaj anual mai mare decât cel cuvenit și suspiciuni privind acordarea unui punctaj mai mic pentru 2.211.060 de beneficiari, arată un raport al Curții de Conturi, consultat de Antena 3.
Controlul s-a desfășurat în perioada 18 august 2025 – 27 februarie 2026, iar auditorii au constatat „deficiențe cu influențe semnificative și generalizate” în situațiile financiare ale instituției.
Cele 2,2 milioane de dosare nu au fost verificate individual. În cazul lor au fost semnalate posibile erori, iar valoarea totală a diferențelor a fost estimată pornind de la un eșantion controlat de auditori.
Unii pensionari au primit prea puțin, alții prea mult
Problemele au apărut la recalcularea făcută în baza Legii nr. 360/2023. Potrivit auditorilor, sistemul informatic utilizat de CNPP „nu funcționează în parametrii optimi”, iar o parte dintre informațiile existente înaintea recalculării nu au fost preluate integral.
O altă problemă a fost calcularea punctelor de stabilitate. Sistemul informatic nu a putut separa corect stagiul contributiv folosit la deschiderea dreptului de pensie de cel luat în calcul pentru acordarea acestor puncte. Au fost incluse sau excluse greșit anumite perioade lucrate în condiții deosebite ori speciale.
Curtea de Conturi estimează că acordarea unor punctaje mai mari decât cele cuvenite a dus la cheltuieli suplimentare de peste 71,1 milioane de lei.
În sens invers, pensiile calculate folosind punctaje mai mici ar fi fost subevaluate cu aproximativ 230,4 milioane de lei.
Auditorii au selectat, din categoria celor 2,2 milioane de beneficiari pentru care existau suspiciuni, un eșantion de 22 de cazuri. În nouă dintre acestea, pensiile fuseseră stabilite la un nivel mai mic decât cel legal, diferența totală fiind de 2.147 de lei.
Au fost descoperite erori și la pensiile de invaliditate. Plățile ar fi fost supraevaluate cu aproape trei milioane de lei și subevaluate cu aproximativ 22,1 milioane de lei.
În cazul unor drepturi stabilite înainte de aplicarea noii legi, auditorii au estimat o subevaluare mult mai mare, de circa 311,7 milioane de lei, la pensiile pentru limită de vârstă.
Pensii virate după moartea beneficiarilor
Verificarea bazelor de date ale CNPP în raport cu evidențele persoanelor decedate a arătat că unele pensii au continuat să fie virate mai mult de trei luni după moartea beneficiarilor.
În aceste cazuri nu fuseseră emise decizii pentru recuperarea banilor și nici nu fuseseră făcute rețineri la plată. Valoarea estimată a sumelor achitate necuvenit este de 548.821 de lei.
Raportul nu precizează câți beneficiari decedați au fost identificați în această situație. Valoarea plăților efectuate necuvenit este estimată la 548.821 de lei.
Probleme și la pensiile de urmaș
Casele teritoriale au continuat să plătească pensii de urmaș unor beneficiari care nu mai îndeplineau condițiile legale. O parte dintre aceștia obțineau venituri pentru care asigurarea socială era obligatorie, situație în care plata pensiei trebuia suspendată. În alte cazuri, beneficiarii nu au dovedit că își continuă studiile sau figurau ca exmatriculați în Registrul Educațional Integrat.
Curtea de Conturi estimează că astfel au fost plătiți necuvenit aproximativ 510.900 de lei.
În același timp, au existat și pensii de urmaș stabilite la un nivel mai mic decât cel datorat. În urma extrapolării verificărilor, suma a fost estimată la 17.521 de lei.
Sporuri și avantaje fiscale acordate nelegal
Neregulile nu s-au limitat la plata pensiilor. Auditorii au descoperit și cheltuieli salariale făcute fără respectarea legii.
Printre acestea se află plata a aproximativ 119.400 de lei pentru o funcție de șef de birou care ar fi trebuit desființată și acordarea unor sporuri de confidențialitate, estimate la peste 140.000 de lei, care nu erau prevăzute de legislația salarizării bugetare.
Unele case de pensii au acordat și avantaje fiscale unor angajați ale căror atribuții nu presupuneau crearea de programe informatice. Impozitele și contribuțiile sociale nereținute au fost estimate la aproape 457.000 de lei.
Au fost calculate greșit și majorările salariale acordate angajaților care exercitau controlul financiar preventiv. Prin extrapolare, Curtea de Conturi estimează că CNPP și instituțiile subordonate ar fi plătit necuvenit aproximativ 333.000 de lei.
Bani din Fondul de rezervă pentru cheltuieli curente
Raportul critică și folosirea repetată a Fondului de rezervă bugetară al Guvernului pentru plata drepturilor din sistemul public de pensii, deși acest fond este destinat cheltuielilor urgente sau neprevăzute.
CNPP a primit din Fondul de rezervă 196 de milioane de lei în 2022, peste 657 de milioane de lei în 2023 și 1,6 miliarde de lei în 2024.
Auditorii avertizează că solicitarea banilor la sfârșitul fiecărui an a devenit o practică și ridică semne de întrebare, în condițiile în care bugetul asigurărilor sociale este aprobat prin lege de Parlament.
Curtea de Conturi a cerut CNPP să verifice și să corecteze pensiile calculate greșit, să recupereze plățile necuvenite și să remedieze deficiențele sistemului informatic. Termenul stabilit pentru aplicarea măsurilor este 31 decembrie 2026.
Diana Buzoianu i-a făcut sesizare la CNCD liderului sindicatului Metrorex, care a făcut declarații sexiste
Trump și pariul împotriva inteligenței alegătorului american. A mers prea departe cu cecurile de 5.000 de dolari?
Vreme rece, ploi, vijelii și grindină, dar apoi temperaturile urcă din nou la 30 de grade
Marius Baciu dezvăluie cine l-a convins până la urmă să rămână la FCSB
