Un sondaj realizat în 15 țări europene arată o neîncredere profundă în Statele Unite. Doar una din zece persoane consideră SUA un aliat și majoritatea respondenților nu cred că americanii le-ar veni în ajutor în cazul unui atac.
Cercetarea indică, de asemenea, un minim istoric al încrederii în garanțiile de securitate americane și un sprijin tot mai mare pentru consolidarea apărării europene, scrie The Guardian.
Sondajul, publicat miercuri de think tank-ul European Council on Foreign Relations (ECFR), înaintea unor summit-uri G7 și NATO considerate critice, organizate în Franța și Turcia în următoarele săptămâni, evidențiază „o neîncredere profundă a europenilor în SUA”, au declarat autorii.
Raportul arată că, deși mulți europeni cred că relațiile cu Washingtonul s-ar putea îmbunătăți după plecarea lui Donald Trump de la Casa Albă, în prezent sunt tot mai dispuși să își întărească propria apărare, pentru a se proteja de o posibilă lipsă de predictibilitate a SUA.

Politicile agresive ale președintelui american în Orientul Mijlociu, amenințările privind Groenlanda, intenția de retragere a trupelor din bazele europene și scepticismul față de viitorul NATO au alimentat un pragmatism tot mai pronunțat în Europa.
„În întregul continent există un sprijin clar pentru reducerea dependenței de Washington”, a declarat Jana Kobzová, coautoare a studiului și cercetător senior la ECFR. „Europenii sunt din ce în ce mai deschiși către creșterea cheltuielilor pentru apărare și, esențial, arată un nivel surprinzător de încredere că țările vecine ar veni în ajutorul lor într-o criză.”
Coautorul raportului, Paweł Zerka, a afirmat că cererea publică tot mai clară pentru autonomie strategică și nevoia de a compensa eventuale slăbiciuni ale garanțiilor de securitate americane au „creat o fereastră de oportunitate pentru liderii europeni de a acționa mai rapid și mai ambițios în domeniul securității”.

Sondajul, realizat în perioada 30 aprilie -12 mai, în Austria, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveția și Marea Britanie, arată că, în medie, doar 11% dintre respondenți mai consideră SUA un aliat.
Acest procent era de 16% în urmă cu șase luni și de 22% în noiembrie 2024. Opinia dominantă este că Statele Unite sunt acum mai degrabă un „partener necesar”, însă 13% dintre europeni le consideră „rival”, iar 12% „adversar direct”.
În toate țările, majoritatea oamenilor nu mai cred că SUA ar interveni pentru apărarea lor în caz de atac. Cu excepția Bulgariei, majoritatea respondenților – inclusiv în state cu partide puternice de extremă dreapta precum Franța, Italia, Olanda și Suedia – cred că „cel puțin unele țări europene” le-ar veni în ajutor într-un scenariu similar.
Europenii sunt, în medie, cu 4% mai predispuși decât anul trecut să susțină creșterea cheltuielilor naționale pentru apărare, Italia fiind singura țară unde majoritatea clară rămâne împotrivă.
În medie, 47% dintre respondenți susțin ideea unui împrumut comun al Uniunii Europene pentru finanțarea apărării, în timp ce 35% se opun. Sprijinul este cel mai ridicat în Portugalia (59%), Danemarca (56%), Țările de Jos (55%) și Spania.
În aproape toate țările analizate, majoritatea respondenților consideră că statele lor ar trebui să reducă dependența strategică de echipamentele militare americane. Susținerea pentru ideea „cumpărăm european” este mai mare în Danemarca (75%), Țările de Jos (72%), Suedia (70%), Portugalia (69%), Franța (66%), Elveția (64%), Marea Britanie și Spania (62% fiecare).
Totuși, există mai puțin sprijin pentru reducerea altor cheltuieli publice interne în favoarea apărării, opoziția fiind mai puternică în Italia (63%), Austria (59%), Germania (56%), Spania (54%) și Danemarca (52%).
De asemenea, doar 29% dintre respondenți susțin înlocuirea NATO cu o structură de apărare exclusiv europeană. În majoritatea țărilor, opinia dominantă este că relațiile transatlantice se vor îmbunătăți după plecarea lui Trump, această opinie fiind împărtășită de peste 60% dintre respondenți în Franța, Spania, Danemarca, Țările de Jos și Suedia.
În ciuda costurilor energetice ridicate, 44% dintre europeni consideră că reluarea importurilor de petrol și gaze din Rusia ar fi o idee „destul de rea” sau „foarte rea”.
În ceea ce privește Ucraina, opiniile europenilor rămân împărțite în privința aderării la UE, inclusiv în țări precum Ungaria, Bulgaria, Austria, Germania și chiar Estonia, unde opoziția față de aderarea în contextul actual este mai puternică decât sprijinul.
B.B.
