Președintele rus este cu spatele la zid. Asta îl face mai periculos.
Președintele rus Vladimir Putin, mereu paranoic în privința dușmanilor, s-ar putea simți pus la încercare în această primăvară. Armata lui e blocată în Ucraina, în ciuda pierderilor enorme suferite. Pare neputincios în privința sprijinirii Iranului, unul dintre puținii săi aliați. Iar cel mai bun prieten al său din Europa, ungurul Viktor Orban, tocmai a pierdut alegerile.
Probabil că urmează probleme mai grave. Economia rusă, în ciuda unui neașteptat câștig de moment datorită creșterii prețurilor petrolului, este un haos. Națiunile europene devin mai puternice și mai furioase, cu forțe NATO desfășurate de la Marea Albă din Arctica până la Marea Neagră din sud. Iar războiul din Ucraina continuă, cu puține șanse de victorie decisivă pe care Putin o dorește.
Dacă te pui în locul lui Putin și te simți atât de încercat, s-ar putea să începi să te gândești la următorul război împotriva Europei chiar dacă avansezi cu greu în Ucraina. Te-ai putea chiar întreba dacă e momentul să ataci curând – înainte ca statele europene să se reînarmeze complet, înainte ca Ucraina să dezvolte noi arme care pot ajunge și mai adânc în Rusia și în timp ce prietenul tău, președintele Donald Trump, este la Casa Albă și tratează NATO ca pe un sac de box, scrie Washington Post.
Rusia caută revanșa în fața Europei
Perspectiva înfricoșătoare a unui viitor conflict dintre Rusia și Europa este tema unui studiu important, dar puțin remarcat, publicat în martie de Eugene Rumer, fost ofițer de informații naționale americane pentru Rusia, în prezent cercetător senior la Carnegie Endowment for International Peace.
Titlul raportului a rezumat mesajul său: „Beligerantă și asediată: Rusia după războiul cu Ucraina”.
„După ce a invadat Ucraina sub pretextul nevoii de a-și securiza flancul vestic, Rusia este pregătită să iasă din război mai puțin sigură, mai resentimentară și mai amenințătoare pentru Europa decât înainte. Percepțiile sale despre amenințări vor arunca o umbră lungă asupra Europei”, este avertismentul dur al expertului.
Rumer și colegii săi de la Carnegie au explicat în interviurile din această săptămână de ce provocarea permanentă de securitate pentru Occident rămâne războiul din Ucraina, în ciuda haosului provocat de conflictul din Iran. „Pornesc de la o convingere profundă că Europa este cel mai important teatru de operațiuni pentru Rusia. Acolo se vor concentra energiile lui Putin”, a spus Rumer. Atâta timp cât Putin este în viață, a spus el, Ucraina va fi o „o treabă neterminată”.
Michael Kofman, un alt cercetător senior la Carnegie și probabil cel mai bine informat analist militar al conflictului din Ucraina, a remarcat că Rusia nu a reușit să obțină progresele dorite anul trecut și are un început prost de an. În martie a avut între 30.000 și 35.000 de morți și răniți grav, probabil pierzând mai multe trupe decât rata lunară de înlocuire. Anul acesta, a spus Kofman, „Putin se va chinui să mențină același ritm ca anul trecut”.
Ucraina îl amenință pe Putin tocmai pentru că vrea să facă parte din Europa. Aceasta o face vârful a ceea ce el consideră a fi sulița europeană. „Din perspectiva Kremlinului, așa cum a afirmat în repetate rânduri înalți oficiali ruși, Europa este în război cu Rusia”, scrie Rumer.
Putin a demonstrat că își asumă riscuri
În timp ce Putin duce o campanie „hibridă” de sabotaj sub acoperire împotriva aliaților Ucrainei, Europa înțelege mesajul. Rusia „ar putea fi gata să folosească forța militară împotriva NATO în termen de cinci ani”, a avertizat secretarul general al NATO, Mark Rutte, într-un discurs susținut la Chatham House, în Londra, anul trecut. „Să nu ne amăgim, suntem cu toții pe flancul estic acum”, a spus Rutte.
Moscova și-a intensificat presiunea asupra Europei săptămâna aceasta. Ministerul rus al Apărării a avertizat că ar putea ataca țările europene care furnizează drone Ucrainei, un grup care include Germania, Marea Britanie, Suedia, Italia și Olanda. Europenii ar trebui să verifice „adresele și locațiile” companiilor care furnizează aceste drone, a mârâit Rusia.
Dmitri Medvedev, fostul președinte rus care acum pare să se specializeze în zăngănitul săbiilor, a postat amenințător pe X că declarația Ministerului Apărării echivalează cu o listă de ținte: „Când atacurile vor deveni realitate, depinde de ceea ce urmează. Dormiți bine, parteneri europeni!”
Putin este un om care își asumă riscuri, așa cum a arătat invazia sa din Ucraina. Ce se întâmplă dacă decide că fereastra sa de oportunitate de a provoca NATO și de a impune o nouă ordine se închide?
În cel mai sinistru pasaj al raportului său, Rumer scrie: „Dacă Putin este cu adevărat hotărât să-și impună viziunea asupra securității europene, s-ar putea să decidă că timpul nu este de partea lui, deoarece Europa se grăbește să se reînarmeze, și să lanseze un atac împotriva unui vecin baltic pentru a demonstra că Articolul 5 al NATO este, în esență, literă moartă.”
Cea mai înfricoşătoare întrebare
Ce ar face Trump dacă Putin ar ataca o țară europeană? Aceasta este cea mai înfricoșătoare întrebare, scrie ziarul american.
Trump petrece atât de mult timp criticând NATO, încât europenii deja se îndoiesc de credibilitatea garanțiilor de securitate americane. Ultimele sale tirade anti-NATO s-au concentrat pe refuzul aliaţilor de a ajuta Statele Unite și Israelul în războiul din Iran. Înainte ca Rutte să viziteze Washingtonul în această lună, Trump a numit NATO un „tigru de hârtie” de care „Putin nu se teme”.
Administrația Trump și-a asumat în scris chiar și tergiversările. Strategia de Securitate Națională emisă în noiembrie a pledat pentru imparțialitatea americană în echilibrarea antagonismului crescând dintre Rusia și Europa. „Gestionarea relațiilor europene cu Rusia va necesita un angajament diplomatic semnificativ al SUA, atât pentru a restabili condițiile de stabilitate strategică pe întreg teritoriul eurasiatic, cât și pentru a atenua riscul unui conflict între Rusia și statele europene”, susține documentul. Nu e de mirare că europenii sunt îngrijorați.
Unul dintre cele mai de neiertat lucruri pe care Trump le-ar putea face în politica externă ar fi să abandoneze aliații NATO ai Americii din Europa într-un moment în care aceștia se confruntă cu o amenințare explicită și crescândă din partea Moscovei.
După cum scrie Rumer, „un divorț transatlantic înainte ca Europa să-și fi construit apărarea convențională și să fi rezolvat problema descurajării amenințărilor nucleare din partea Rusiei, fără umbrela nucleară a SUA deasupra acesteia, ar crea o fereastră de oportunitate pentru Vladimir Putin de a-și urma ambițiile.”
Trump e atât de preocupat de lista sa de nemulțumiri anti-NATO, încât pare surd la ceea ce ar putea fi cea mai mare criză a președinției sale. Dacă într-o zi istoricii vor întreba: „Cine a pierdut Europa?”, ce vor spune consilierii pe probleme de securitate națională ai lui Trump?
T.D.