De ce ar mai crede europenii în Trump

Administrația Trump își schimbă constant deciziile privind desfășurarea trupelor. Europa, care timp de aproape opt decenii a considerat Statele Unite garantul său militar, tocmai a primit o lecție despre caracterul imprevizibil al puterii americane.
De ce ar mai crede europenii în Trump
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum
Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google

Săptămâna trecută, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a anulat brusc desfășurarea unei brigăzi blindate către ceea ce Pentagonul numește adesea un „aliat model”, Polonia.

Decizia i-a luat prin surprindere pe membrii de rang înalt ai guvernului polonez. Pentru că oficialii europeni nu au fost informați în prealabil, aceștia au rămas să speculeze asupra posibilelor motive: poate că decizia a fost rezultatul disprețului generalizat al mișcării MAGA față de Europa. Sau poate a fost o formă de represalii pentru lipsa de sprijin a Europei în războiul administrației Trump cu Iranul.

Biroul de presă al Pentagonului a încercat rapid să prezinte decizia ca pe o modificare atent calculată a poziționării forțelor americane în Europa.

Dar argumentul a fost mai greu de susținut, după ce lideri militari de rang înalt au declarat în Congres că au aflat despre decizie cu doar câteva zile înainte, iar aceasta fusese luată peste capul lor, arată o analiză The Atlantic.

ADVERTISING

Indiferent de explicație, Pentagonul a mers mai departe. Elbridge Colby, subsecretar pentru politică în cadrul Departamentului Apărării, a declarat joi pe rețelele sociale că s-a întâlnit cu oficiali polonezi pentru a reafirma „mesajul nostru că Statele Unite promovează o împărțire reală a poverii pentru o apărare convențională condusă de Europa”.

La scurt timp, președintele Trump a inversat anularea.

El și-a explicat decizia nu în termeni de strategie geopolitică, ci prin relația sa cu președintele naționalist Karol Nawrocki, ales în urmă cu aproape un an.

image

Anunțul a provocat stupoare în Europa: schimbarea rapidă de poziție, abordarea personalizată a planificării militare și lipsa de coordonare între președinte și propriul său secretar al Apărării.

„Asta nici măcar nu este o politică”, a declarat un oficial european din domeniul apărării.

Armata americană a fost la fel de surprinsă și nu a putut spune ce forțe ar urma să fie trimise în Polonia.

„Președintele Trump nu va spune niciodată că îi pare rău. Dar aș interpreta asta ca pe un fel de scuze”, a declarat Rob Bauer, amiral în rezervă al Marinei Regale Olandeze și fost oficial de rang înalt NATO. „Este practic un șut în fund pentru secretarul Apărării.”

Actuali și foști oficiali americani au declarat că imprevizibilitatea Statelor Unite are consecințe care depășesc postura militară a NATO. Ei spun că Moscova urmărește atent schimbările din alianță și ce indică acestea despre coeziunea și voința politică a celui mai puternic membru al său.

În plus față de confuzia privind desfășurarea din Polonia, oficialii americani au informat partenerii NATO că Washingtonul intenționează să reducă numărul forțelor pe care le pune la dispoziția alianței în caz de criză, o mișcare raportată inițial de Reuters.

Un oficial al apărării a declarat că modificările au fost ordonate tot de Pete Hegseth și „reprezintă o oportunitate pentru aliații noștri de a demonstra că au auzit apelul președintelui Trump de a prelua responsabilitatea principală pentru apărarea convențională a Europei”.

Dar Jim Townsend, fost adjunct al secretarului Apărării pentru politica europeană și NATO, a avertizat că mutarea acestor forțe - unele dintre cele mai pregătite și capabile din alianță - poate provoca daune serioase. „Tăiem în carne vie”, a spus el.

America a cerut de mult timp Europei să își asume mai mult din propria apărare. Dar pragul stabilit pentru a demonstra acest angajament - cheltuieli de 5% din PIB pentru apărare - nu mai garantează prezența continuă a trupelor SUA, a armelor sau protecția acestora.

În lipsa unei strategii clare a SUA, oficialii europeni spun că Washingtonul a cultivat incertitudinea, fie pentru că administrația Trump nu știe cum ar reacționa la o agresiune rusă viitoare, fie pentru că vede ambiguitatea ca instrument de presiune asupra Europei.

Ambiguitatea strategică, politica SUA de a nu spune clar dacă ar apăra militar Taiwanul în cazul unui atac chinez, nu mai este limitată la Indo-Pacific. Ea definește acum și abordarea Washingtonului față de Europa.

După Războiul Rece, SUA și-au redus prezența în Europa, care ajunsese la peste 400.000 de soldați răspândiți în 100 de zone.

În 2013, armata americană a retras ultimele tancuri principale din Germania. Apoi, Rusia a anexat Crimeea. Apoi, a încercat să distrugă statul ucrainean.

Ca răspuns, SUA și-au crescut din nou prezența în estul Europei. NATO a redescoperit descurajarea, iar Europa a reînvățat importanța geografiei.

În prezent, forțele americane din Europa includ aproximativ 68.000 de militari activi permanent, conform datelor Pentagonului de la finalul lui 2025, plus mii de soldați rotaționali.

Aceste niveluri sunt aproape de minimul permis de legislația de apărare, care limitează reducerea sub 76.000 de militari pentru mai mult de 45 de zile.

Planul de a opri trimiterea de trupe în Polonia a apărut în urma conflictului lui Trump cu Germania. După ce cancelarul german Friedrich Merz a criticat războiul SUA din Iran, președintele a amenințat că va retrage trupele din Germania. Dar mutarea acestora ar fi fost costisitoare și lentă, așa că ideea a fost blocarea următorului val de rotație, în principal direcționat către Polonia.

Rezultatul: soldații din Brigada 2 blindată de luptă, Divizia 1 Cavalerie, bazați în Fort Hood, Texas, care se pregăteau să plece în Polonia, au fost opriți.

Temerea Europei nu mai este legată acum doar reducerea trupelor, ci de faptul că garanțiile de securitate americane par dependente de impulsurile lui Trump.

Europenii știu că o alianță condusă prin capricii devine fragilă și vulnerabilă la fisuri pe care Moscova le poate exploata.

Un raport din februarie al Centrului Belfer de la Harvard avertiza că Rusia vede o „fereastră unică de oportunitate pentru a fractura arhitectura de securitate a NATO”. În locul unei invazii totale, Rusia ar putea prefera operațiuni mai mici, menite să testeze unitatea alianței.

Oficialii europeni spun că mișcările câtorva mii de soldați americani nu sunt neapărat motiv de panică, mai ales pe măsură ce statele europene își cresc treptat armatele.

De exemplu, Germania a anunțat că aproape 30.000 de persoane au aplicat pentru a intra în armată într-o singură lună, o creștere de 21% față de anul precedent.

Mai îngrijorătoare ar fi retragerea infrastructurii sau a echipamentelor strategice, precum avioane de realimentare, sisteme de apărare aeriană integrate și rețele de informații. Acestea sunt esențiale pentru capacitatea NATO în Europa, iar aliații depind încă mult de SUA.

Unii parlamentari americani sunt mai puțin prudenți. Deputatul Don Bacon din Nebraska a spus că brigăzile în cauză sunt importante. „Ele reprezintă un factor de descurajare împotriva amenințărilor rusești pe flancul estic al alianței”.

Bacon a afirmat că generalul Alexus Grynkewich, comandantul suprem aliat NATO în Europa, împărtășește această opinie și a recomandat ca anularea desfășurării să nu aibă loc, deoarece „nu este un risc scăzut”. Cu toate acestea, Pentagonul a mers mai departe.

Când Trump a încercat să reducă prezența militară americană în Europa în primul mandat, unii membri ai administrației au încercat să mute trupele mai aproape de Rusia, în loc să le retragă complet. Mark Esper, fost secretar al Apărării, a declarat că ar fi mutat trupele în România, Bulgaria și Polonia.

Unele dintre aceste mutări au fost ulterior inversate. În octombrie, armata SUA a anunțat retragerea a aproximativ 3.000 de soldați din România, fără înlocuire.

La o conferință de securitate de la Praga, fostul secretar general NATO Anders Fogh Rasmussen a întrebat dacă SUA ar mai respecta Articolul 5 în cazul unui atac asupra unui stat baltic. A răspuns că da, dar lipsa de reacție a publicului a arătat lipsa de încredere.

Printre oficialii europeni adunați la conferință, întrebarea dominantă a fost dacă SUA mai sunt un aliat de încredere. Mulți cred că America sub Trump îi abandonează. Președintele ceh Petr Pavel a încercat însă să transforme situația într-un impuls pentru Europa de a-și construi propria apărare.

B.B.

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google