Dacă după câteva ore petrecute într-un birou sau într-o încăpere cu aer condiționat te confrunți cu ochi iritați, tuse seacă, dureri de cap, oboseală sau dificultăți de concentrare, este posibil să nu fie doar o reacție la frig.
Medicii avertizează că există un fenomen cunoscut sub numele de „Sindromul Clădirii Bolnave”, favorizat de caniculă și de utilizarea necorespunzătoare a instalațiilor de aer condiționat, care poate afecta inclusiv persoanele fără probleme respiratorii.
Medicul Cristian Oancea a precizat că „Sick Building Syndrome” (Sindromul Clădirii Bolnave) este un fenomen asociat calităţii necorespunzătoare a aerului din spaţiile închise şi utilizării incorecte a sistemelor de climatizare.
Canicula favorizează apariţia şi accentuarea acestui sindrom.
„Temperaturile ridicate determină oamenii să petreacă perioade tot mai lungi în încăperi climatizate, iar atunci când instalaţiile de aer condiţionat nu sunt întreţinute corespunzător, aerul este prea uscat sau ventilaţia este insuficientă, pot apărea numeroase manifestări, de la iritaţii ale căilor respiratorii până la cefalee şi stare de oboseală.
Sick Building Syndrome nu este o boală în sine, ci un ansamblu de simptome. De cele mai multe ori, acestea se ameliorează după părăsirea clădirii, însă expunerea repetată poate afecta calitatea vieţii şi poate agrava afecţiunile respiratorii preexistente”, a declarat prof. dr. Cristian Oancea, medic primar pneumolog, vicepreşedinte la Societatea Română de Pneumologie – prorector Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” Timişoara.
Un alt risc, spune medicul, îl reprezintă filtrele necurăţate ale instalaţiilor de climatizare. Acestea pot acumula bacterii, precum Legionella pneumophila, Pseudomonas aeruginosa sau Acinetobacter, dar şi fungi, acarieni şi polen, care pot agrava alergiile şi afecţiunile respiratorii.
„Nu doar temperatura contează, ci şi calitatea aerului pe care îl respirăm. Filtrele instalaţiilor de aer condiţionat trebuie curăţate sau înlocuite periodic pentru a preveni acumularea bacteriilor, fungilor, acarienilor şi a altor particule care pot ajunge în căile respiratorii.
La fel de important este să evităm diferenţele foarte mari de temperatură. Trecerea repetată de la 18-20 de grade Celsius în interior la peste 35 de grade în exterior obligă organismul să îşi activeze permanent mecanismele de termoreglare. Acest stres termic repetitiv favorizează deshidratarea, accentuează oboseala, durerile de cap şi poate irita căile respiratorii, chiar şi la persoanele care nu au afecţiuni pulmonare. De aceea, este important ca temperatura aparatului de aer condiţionat să fie setată cu cel mult 6-8 grade Celsius sub temperatura exterioară”, a explicat Cristian Oancea.
Expunerea repetată la aer condiţionat şi la diferenţe mari de temperatură poate afecta temporar mecanismele naturale de apărare ale căilor respiratorii.
Medicul precizează că uscarea mucoasei bronşice şi încetinirea clearance-ului mucociliar reduc capacitatea organismului de a elimina particulele inhalate, iar asta poate favoriza multiplicarea virusurilor respiratorii, precum rinovirusurile, virusurile gripale sau virusul sinciţial respirator.
La persoanele vârstnice, la pacienţii cu boli pulmonare cronice şi la cei cu imunitatea scăzută, aceste infecţii pot evolua către pneumonii care necesită spitalizare.
