„Astmul de furtună”, fenomen tot mai frecvent pe fondul schimbărilor climatice. Avertismentul medicilor

„Astmul de furtună”, fenomen tot mai frecvent pe fondul schimbărilor climatice. Avertismentul medicilor
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum
Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google

Tusea puternică, respirația șuierătoare, senzația de apăsare în piept și lipsa de aer apărute în timpul unei furtuni de vară pot semnala o criză de astm, avertizează medicii de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara.

Specialiștii atrag atenția asupra fenomenului numit „astm de furtună”, care poate afecta inclusiv copiii care nu au fost diagnosticați anterior cu astm și spun că schimbările climatice ar putea face ca astfel de episoade să devină mai frecvente.

Avertismentul a fost transmis marți, printr-un comunicat al Compartimentului de Pneumologie Pediatrică al unității medicale.

În România nu există statistici privind incidența acestui fenomen, deoarece, de cele mai multe ori, episoadele nu sunt recunoscute ca fiind declanșate de furtuni.

ADVERTISING

„Copilul ajunge la camera de gardă cu dificultăţi de respiraţie, iar cazul este înregistrat ca o criză de astm, un episod de bronhospasm sau o reacţie alergică. Legătura cu furtuna şi concentraţia ridicată de polen trece de cele mai multe ori neobservată”, arată medicii.

Cum apare „astmul de furtună”

Potrivit pneumologilor, astmul de furtună nu este o boală distinctă, ci o reacție respiratorie acută provocată de combinația dintre concentrația ridicată de polen, umiditatea crescută și curenții puternici de aer dinaintea și din timpul furtunilor.

ADVERTISING

Prof. dr. Ioana Ciucă, medic primar pneumolog pediatru și coordonator al Compartimentului de Pneumologie Pediatrică al Spitalului Județean Timișoara, explică faptul că, în timpul furtunilor de vară, polenul este adus spre sol de curenții de aer, iar din cauza umidității particulele se sparg în fragmente microscopice.

Acestea pot pătrunde adânc în bronhii, unde provoacă inflamație și îngustarea căilor respiratorii, declanșând o criză de astm.

Cine este cel mai expus

Cei mai vulnerabili sunt copiii cu astm alergic, în special dacă boala nu este ținută sub control sau tratamentul nu este urmat corect.

ADVERTISING

Fenomenul îi poate afecta însă și pe copiii care nu au fost diagnosticați cu astm, dar au alergie la polen și prezintă simptome precum strănut, nas înfundat, secreții nazale, mâncărimi sau lăcrimarea ochilor.

În timpul unei furtuni, aceștia pot dezvolta pentru prima dată tuse severă, respirație șuierătoare și senzația de sufocare. Simptomele pot apărea chiar înainte de începerea ploii, când rafalele de vânt transportă polen, spori de mucegai, praf și alte particule iritante pe distanțe mari.

Medicii spun că riscul este mai mare în perioadele cu concentrații ridicate de polen, în special de graminee, și în zilele foarte călduroase urmate de furtuni puternice.

Recomandările medicilor pentru părinți

Specialiștii recomandă ca, atunci când sunt anunțate furtuni, copiii alergici la polen sau diagnosticați cu astm să rămână în interior, cu ferestrele închise.

De asemenea, tratamentul prescris nu trebuie întrerupt, chiar dacă simptomele sunt controlate, iar medicația pentru situațiile de urgență trebuie să fie permanent la îndemână.

Medicii subliniază că părinții trebuie să solicite imediat ajutor medical dacă un copil respiră cu dificultate, nu poate vorbi normal din cauza lipsei de aer, respiră foarte repede, devine agitat sau somnolent ori dacă buzele încep să se învinețească.

Potrivit prof. dr. Ioana Ciucă, schimbările climatice favorizează prelungirea sezonului de polenizare, creșterea concentrației de polen din aer și intensificarea fenomenelor meteorologice extreme, ceea ce poate duce la apariția mai frecventă a episoadelor de astm de furtună.

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google