Nicușor Dan, în fața unui test care-i va defini mandatul. Două zile până la vacanța aleșilor, blocaj total și riscul ca România să intre în criză

Nicușor Dan, în fața unui test care-i va defini mandatul. Două zile până la vacanța aleșilor, blocaj total și riscul ca România să intre în criză
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum
Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google

Nicușor Dan se află în fața celui mai important – și dificil în același timp – test al mandatului său: trebuie să desemneze rapid un premier care să poată trece de Parlament, dar și să ofere României un guvern capabil să ia, în câteva săptămâni, decizii economice grele, nepopulare și urgente.

Cu două zile înainte ca Parlamentul să intre în vacanță, blocajul politic este total. Formal, pe masă sunt două variante: Sorin Grindeanu, propus de PSD, și Siegfried Mureșan, susținut de PNL-USR-UDMR. În realitate, niciuna dintre formule nu are o majoritate clară și asumată.

Miza depășește însă aritmetica parlamentară. România intră într-o perioadă critică: până la 31 august trebuie adoptate modificările legislative necesare pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR, încep discuțiile cu agențiile de rating, iar țara riscă să fie retrogradată la categoria „junk”, dacă nu poate demonstra că are stabilitate politică și un plan credibil și sustenabil de reducere a deficitului.

Președintele Nicușor Dan a anunțat vineri seară, după consultările de la Cotroceni, că s-a revenit la blocajul politic pe care îl credea depășit. Șeful statului a spus că, după discuțiile de marți, singura formulă care părea să poată întruni o majoritate era un guvern minoritar PSD, dar că PNL și-a schimbat poziția între timp.

„Marți, PNL s-a angajat să voteze un guvern minoritar PSD, cu anumite condiționări față de programul de guvernare. De marți până azi, PNL și-a schimbat poziția”, a transmis Nicușor Dan.

Președintele le-a cerut partidelor să revină la dialog și a spus că este responsabilitatea acestora să negocieze o majoritate pentru orice formulă de guvern pe care o consideră potrivită. A avertizat, în același timp, că România are nevoie de un guvern cu puteri depline.

Reacțiile de după consultări au arătat însă că niciuna dintre părți nu este dispusă să cedeze.

  • PNL nu vrea „cec în alb” pentru Grindeanu

PNL respinge acuzația că blochează formarea guvernului și spune că nu a promis niciodată un vot necondiționat pentru Sorin Grindeanu. Ilie Bolojan susține că PSD cere, de fapt, un „cec în alb”, fără garanții clare privind programul de guvernare și reformele care trebuie făcute.

„Am constatat că domnul Grindeanu nu vrea decât un cec în alb. Ne-am mai fript. Și am înțeles că nici în politică nu se dau cecuri fără acoperire”, a spus liderul PNL.

Bolojan insistă că PNL nu refuză orice formulă cu PSD, dar cere un acord politic clar, cu obiective, termene și garanții. Liberalii își mențin, în același timp, propria propunere de premier: Siegfried Mureșan, susținut de PNL, USR și UDMR.

Pentru PNL, problema nu este doar numele premierului, ci controlul asupra direcției guvernării. Liberalii cer ca orice susținere pentru un guvern minoritar PSD să fie condiționată de măsuri economice și decizii politice ferme, asumate printr-un acord.

  • PSD nu mai face altă propunere

De cealaltă parte, Sorin Grindeanu acuză PNL, USR și UDMR că încearcă să amâne decizia politică și să prelungească blocajul. Liderul PSD spune că partidul său a făcut concesii, este pregătit să guverneze, dar nu acceptă să fie folosit doar ca sursă de voturi.

„PSD nu mai înaintează o altă propunere”, a transmis Grindeanu.

PSD mizează pe faptul că, într-un final, partidele vor prefera un guvern Grindeanu unei crize prelungite sau riscului de anticipate. În paralel, social democrații își numără voturile și încearcă să convingă UDMR să își schimbe poziția.

PSD mizează pentru Sorin Grindeanu pe voturile primite de guvernul Adrian Veștea în parlament, iar Lia Olguța Vasilescu a spus că, dacă UDMR ar veni alături de PSD, nu ar mai fi o problemă pentru trecerea guvernului.

  • USR refuză un guvern PSD: Ar fi „o imensă greșeală”

Poziția USR complică și mai mult ecuația. Dominic Fritz a anunțat că USR nu va vota un guvern monocolor PSD și a propus o formulă inversă: un guvern minoritar PNL-USR-UDMR, susținut de PSD în Parlament, urmând ca USR să voteze anul viitor un guvern PSD, pe baza principiului reciprocității.

Liderul USR spune că partidul său nu poate accepta revenirea PSD la guvernare într-o formulă în care social-democrații ar controla singuri Executivul. „Să lași PSD să guverneze singur acum ar fi o imensă greșeală. Cu soluția pe care o punem transparent pe masă, niciun partid nu ar deține toată puterea”, a afirmat Fritz.

El respinge și acuzația că USR ar sabota formarea unui guvern: „USR nu sabotează niciun guvern. USR refuză un singur lucru: să fie scara pe care PSD se întoarce la putere, după ce, împreună cu AUR, a dărâmat guvernul din care făcea parte”.

  • UDMR, partidul care poate înclina balanța

UDMR este din nou în poziția de partid care poate înclina balanța. Acum, formațiunea este alături de PNL și USR în varianta Siegfried Mureșan premier, propusă ca alternativă la Sorin Grindeanu.

Poziția lui Kelemen Hunor a fost însă mai nuanțată în ultimele zile. Liderul UDMR a spus că prima variantă ar fi refacerea coaliției în formula tuturor partidelor fostei guvernări, dar a apreciat și că scenariul cel mai probabil ar putea deveni un guvern monocolor PSD. În același timp, UDMR exclude anticipatele, pe motiv că România nu își permite să rămână fără Parlament și fără Guvern într-un moment de criză.

Asta face ca Uniunea să fie piesa centrală în calculele următoare. Dacă rămâne alături de PNL și USR, varianta Siegfried Mureșan are coerență politică, dar nu are voturile necesare fără PSD. Dacă UDMR acceptă să susțină un guvern Grindeanu, PSD se apropie decisiv de majoritatea necesară, dar viitorul Executiv ar porni tot cu o susținere fragilă și cu riscul ca AUR să devină arbitru pe proiectele importante.

  • AUR profită de majoritățile fragile

AUR nu este implicat în construcția guvernului, Sorin Grindeanu a spus clar că vrea o guvernare fără AUR. Dar tocmai un guvern Grindeanu sprijinit la limită ar putea transforma AUR într-un actor important în Parlament.

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, spune că un guvern Grindeanu ar putea trece, dar ar avea „o majoritate fragilă”. În acest scenariu, AUR ar putea ajunge să joace rol de arbitru la proiectele legislative importante, mai ales dacă partidele care ar susține guvernul nu vor avea o poziție comună.

Astfel, AUR ar putea profita politic de o majoritate instabilă și de conflictele dintre partidele fostei coaliții.

Ce poate face Nicușor Dan

Nicușor Dan este așteptat să revină din Polonia și să facă o alegere într-un timp foarte scurt. Poate desemna una dintre cele două propuneri aflate pe masă: Sorin Grindeanu, din partea PSD, sau Siegfried Mureșan, din partea PNL-USR-UDMR.

Dar, după primele două desemnări, nimeni nu poate exclude o nouă surpriză. Președintele a propus mai întâi un politician dintr-un partid care nu a trecut pragul parlamentar, Eugen Tomac, pentru un guvern de tehnocrați, apoi un liberal, Adrian Veștea, fără ca PNL să aibă măcar habar de propunere, d-apăi să-și asume desemnarea.

De această dată, însă, spațiul de manevră este mult mai mic. Parlamentul intră în vacanță de la 1 iulie, iar o nouă nominalizare respinsă poate împinge scena politică spre scenariul anticipatelor. În același timp, România nu își permite o perioadă lungă fără guvern cu puteri depline.

Problema reală: ce poate face un guvern fragil într-o criză economică

Dincolo de numele premierului, disputa de fond dintre PSD și PNL privește acordul care ar trebui să stabilească foarte clar ce are de făcut viitorul guvern.

PNL cere un pact politic care să includă condiții bugetare, reducerea deficitului, angajarea răspunderii pe proiectele de reformă din PNRR și un angajament al partidelor că nu vor depune moțiuni de cenzură pe temele asumate în acord până la sfârșitul anului.

În discuție sunt marile urgențe ale României: adoptarea până la 31 august a modificărilor legislative necesare pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR, absorbția fondurilor europene, reducerea deficitului bugetar, gestionarea programului SAFE și continuarea procesului de aderare la OCDE.

La acestea se adaugă presiunea agențiilor de rating. Ministrul interimar de Finanțe, Alexandru Nazare, a avertizat că, în mai puțin de două săptămâni, România reîncepe discuțiile cu Fitch și Moody’s, în pregătirea următoarelor rapoarte de risc de țară, și trebuie să convingă din nou că nu merită să ajungă în categoria „junk”.

„În 2 săptămâni România reîncepe discuțiile cu agențiile de rating, cu întâlniri deja planificate cu Fitch şi Moody’s, în pregătirea următoarelor rapoarte de risc de țară, în care trebuie să convingem din nou - după ce cu greu am reuşit vara trecută - că nu merităm să ajungem în junk”, a transmis Nazare.

Avertismentul este important pentru că o retrogradare ar scumpi finanțarea României, ar putea afecta investițiile și ar transmite un semnal sever despre capacitatea statului de a-și ține sub control finanțele publice.

Aceste teme nu sunt ușoare. Ele cer disciplină guvernamentală, decizii rapide, coordonare politică și măsuri dificile. Or, exact aici apare marea întrebare: poate un guvern minoritar PSD, cu metehnele cunoscute, instalat într-o logică de criză și dependent de voturi negociate de la caz la caz, să livreze aceste reforme?

Experiența recentă nu oferă o premisă încurajatoare. Partidele din fosta coaliție au mai avut pe masă un pact politic, mediat la Cotroceni, pentru adoptarea unor măsuri sensibile, inclusiv noua lege a salarizării în sectorul public. Acordul presupunea ca PSD, PNL, USR și UDMR să asigure adoptarea legii până la finalul actualei sesiuni parlamentare. Termenul este aproape consumat, iar pactul nu a produs rezultatul promis.

Politico a scris că Nicușor Dan se află în fața celui mai dificil test al mandatului său. Și așa este. Iar criza politică de la București vine exact într-un moment în care România trebuie să dovedească, intern și extern, că mai poate lua decizii coerente.

Pentru România urmează, așadar, o săptămână de foc nu doar meteorologic, ci și politic. Iar întrebarea esențială riscă să nu mai fie cine va fi următorul premier, ci ce soluții rapide avem pentru ieșirea din diverse crize economice, care nu vor întârzia să apară. (S.D.S)

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google