Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean a declarat, duminică, despre legea PNL prin care se încearcă să se ofere lui Klaus Iohannis posibilitatea de a candida la alegerile parlamentare, pe lista unui partid, că atât timp este încă în funcţie, preşedintele nu poate ocupa o altă funcție. Zegrean mai spune că Iohannis poate candida pe listele unui partid, la alegerile parlamentare, doar dacă își dă demisia.
„Articolul 84 din Constituţie spune că preşedintele României, pe durata mandatului, nu poate face parte dintr-un partid politic şi nu poate ocupa o funcţie publică sau privată.
Deci, preşedintele, chiar dacă este în ultimele trei luni de mandat, nu poate să ocupe altă funcţie decât cea de preşedinte”, a spus fostul preşedinte al CCR într-o intervenţie la Digi24.
Angustin Zegrean a arătat că este în afara regulilor democratice această lege.
„Mai mult, acest preşedinte nu poate să îndeplinească nici funcţia de senator. Dacă se validează mandatul, pentru că şi în cazul senatorilor şi deputaţilor, spune clar în Constituţie că nu pot îndeplini alte funcţii de autoritate pe perioada mandatului”, a explicat Zegrean.
Fostul judecător CCR a precizat că „prin această lege mai rău fac”.
El a mai arătat că lui Klaus Iohannis îi expiră mandatul pe 21 decembrie, dacă nu intervin situaţii care justifică prelungirea mandatului şi dacă ar fi aşa, ar deveni şi senator în aceeaşi perioadă.
„Nu ştiu cum ar putea să rezolve această problemă”, a adăugat Zegrean.
Fostul preşedinte CCR a ţinut să menţioneze că actualul preşedinte nu are cum să candideze, decât dacă îşi dă demisia.
„Ei nu spun în lege că preşedintele poate fi în ultimele trei luni de mandat şi senator sau deputat, ei spun că poate candida. Dar nu poate ocupa acest post”, a mai spus Augustin Zegrean.
Zegrean a mai declarat că ar trebui să se respecte Constituţia şi să se respecte recomandările Comisiei de la Veneţia, care spune că nu poţi modifica legea electorală cu un an înainte de alegeri.
Potrivit acestuia, preşedintele poate ajunge senator doar demisionând din funcţia de preşedinte şi, dacă apare şi legea, să candideze ca şi independent pe lista unui partid, pentru că, atâta timp cât este preşedinte, nu poate face acest lucru, pentru că ar avea două funcţii care sunt incompatibile.
Liderii grupurilor PNL de la Camera Deputaţilor şi Senat - Gabriel Andronache şi Daniel Fenechiu - au depus o propunere legislativă pentru modificarea şi completarea art. 52 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, care are un articol unic şi introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:
„Preşedintele României, în funcție la data alegerii Camerei Deputaţilor, dacă se află în ultimele 3 luni ale mandatului, poate candida ca independent pe listele unui partid politic, unei alianţe politice sau alianţe electorale pentru obţinerea unui mandat de senator sau deputat.
În cazul in care este ales senator sau deputat, preşedintele României este obligat ca, după validare, să opteze între calitatea de senator sau deputat şi aceea de preşedinte”.
Propunerea creează premisele candidaturii lui Klaus Iohannis la alegerile parlamentare.
- Iohannis vrea să schimbe legea ca să candideze la Senat și asta nu se poate fără PSD. Planul PNL și ironia lui Ciolacu
- Ciucă, despre proiectul de lege prin care Iohannis poate candida la Senat: Nu îi dăm un job
Consiliul Legislativ a avizat cu observaţii propunerea PNL, apreciind însă că „preşedintele României are dreptul de a candida pentru funcţia de senator sau de deputat pe lista unui partid politic, unei alianţe politice sau alianţe electorale, chiar şi în lipsa normei preconizate”.
Consiliul Legislativ spune că Iohannis poate candida și acum la Senat ca independent, pe liste de partid
„Independenţa Preşedintelui, reclamată de Constituţie, este pusă sub semnul întrebării odată cu asocierea cu un partid politic, chiar dacă acesta rămâne independent pe listele acestui partid”, este unul dintre argumentele CES, care invocă şi „nevoia de credibilitate şi stabilitate sporită” a legislaţiei electorale.