Guvernul face primul pas spre reorganizarea administrativă a României. Ministerul Dezvoltării a pus vineri în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență care permite unirea voluntară a comunelor, orașelor și municipiilor, cu prioritate pentru localitățile cu cel mult 1.500 de locuitori.
Pentru a încuraja comunitățile să accepte comasarea, Guvernul propune reducerea la jumătate a unor impozite locale, timp de cinci ani, și finanțarea unor investiții în infrastructură și servicii publice.
Unirea nu va fi obligatorie. Locuitorii vor avea ultimul cuvânt, prin referendum, iar fiecare comasare va trebui aprobată prin lege, se arată într-un proiect prezentat de Ministerul Dezvoltării.
Impozite reduse la jumătate pentru locuitori, timp de cinci ani
Principalul avantaj oferit oamenilor din localitățile care acceptă să se unească este reducerea cu 50% a impozitelor pentru locuințe și terenurile din intravilan.
Facilitatea se va aplica persoanelor fizice și va fi valabilă timp de cinci ani fiscali consecutivi, începând cu 1 ianuarie a anului următor celui în care este înființată noua unitate administrativ-teritorială.
Reducerea nu se aplică tuturor taxelor locale. Proiectul vizează impozitul sau taxa pe clădirile rezidențiale și pe terenurile situate în intravilan, nu și impozitul auto sau alte obligații fiscale.
Pierderile de venituri provocate de reducerea impozitelor vor fi compensate integral de la bugetul de stat. Prin urmare, noile administrații locale ar urma să primească de la Guvern sumele pe care nu le mai încasează de la contribuabili.
Prin programul START Reforma Administrativă, fiecare beneficiar selectat pentru finanțare va primi o alocare de cel puțin 4 milioane de lei. Banii vor putea fi folosiți atât pentru investiții în infrastructură, cât și pentru cheltuielile necesare integrării administrative a localităților.
Programul are prevăzută o finanțare totală de 4 miliarde de lei pentru perioada 2027–2028, cu câte două miliarde de lei în fiecare an.
Prioritate la finanțare vor avea localitățile cu cel mult 1.500 de locuitori care, prin comasare, ajung să formeze o unitate administrativ-teritorială cu cel puțin 2.500 de locuitori.
Cum se vor uni comunele și cine decide
Comasarea va putea avea loc între două sau mai multe comune, orașe sau municipii din același județ, care au graniță comună. Localitățile trebuie să fie legate printr-un drum național, județean sau comunal, iar noua unitate administrativ-teritorială trebuie să aibă un teritoriu continuu.
Procesul va începe prin hotărâri adoptate de consiliile locale, cu majoritate absolută. Ulterior, locuitorii fiecărei comunități implicate vor fi chemați la referendum.
Pentru ca unirea să poată merge mai departe, cele două localități învecinate trebuie să voteze în favoarea comasării, iar referendumurile să fie validate. Dacă una dintre comune respinge propunerea, aceasta nu va fi inclusă în reorganizare.
Costurile organizării referendumurilor vor fi suportate de Guvern, din Fondul de rezervă bugetară.
Dacă locuitorii acceptă unirea, comasarea va trebui aprobată printr-o lege. „Nimic nu se întâmplă fără votul consiliilor locale și fără votul oamenilor exprimat prin referendum”, a declarat ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica.
Proiectul nu prevede desființarea obligatorie a comunelor mici și nici modificarea granițelor județelor.
Ce se întâmplă cu primăriile și cu actele oamenilor
Una dintre cele mai importante schimbări privește organizarea administrației locale. Comunele care se unesc nu vor mai avea fiecare propria primărie ca instituție distinctă, ci vor face parte dintr-o singură unitate administrativ-teritorială, condusă de un primar și un consiliu local.
Totuși, locuitorii nu vor trebui să meargă în altă localitate pentru orice document sau serviciu administrativ. Proiectul prevede păstrarea unor puncte locale de lucru în fiecare fostă reședință administrativă, unde cetățenii vor putea beneficia în continuare de servicii publice.
Nici documentele personale nu vor trebui schimbate imediat. Cărțile de identitate, permisele de conducere și certificatele de înmatriculare vor rămâne valabile, iar modificările necesare în registrele oficiale vor fi făcute automat și gratuit.
Noua denumire administrativă va fi introdusă în documentele personale atunci când acestea vor fi reînnoite. „Nu punem oamenii să își schimbe actele. Buletinele, permisele și certificatele rămân valabile. Noua denumire administrativă va fi actualizată la momentul reînnoirii documentelor”, a explicat ministrul.
Nici denumirile istorice ale localităților nu vor dispărea automat. O fostă comună ar putea deveni sat în cadrul noii unități administrativ-teritoriale, păstrându-și numele.
De asemenea, proiectul menține drepturile lingvistice ale minorităților naționale dacă acestea reprezentau peste 20% din populația uneia dintre localitățile comasate.
Unde va fi noua primărie și ce se întâmplă cu angajații
Sediul administrativ al noii localități va fi stabilit în funcție de veniturile proprii din impozite și taxe locale, raportate la numărul de locuitori. Mai exact, reședința va fi preluată de la localitatea care a avut cele mai mari venituri proprii pe cap de locuitor în anul anterior referendumului. Dacă veniturile sunt egale, va fi aleasă localitatea cu populația cea mai mare.
Denumirea noii unități administrative va putea fi stabilită prin acordul autorităților locale și supusă referendumului. Dacă nu există un acord, se vor aplica regulile folosite pentru stabilirea reședinței.
În privința angajaților primăriilor, proiectul prevede preluarea acestora de către noua administrație, fără concedieri imediate ca urmare a comasării.
Reorganizarea personalului va putea începe abia după expirarea unui termen de un an, calculat începând cu anul următor comasării, și va trebui finalizată în cel mult șase luni. Până atunci, posturile ocupate nu vor putea fi desființate ca urmare a unirii localităților.
Pentru funcțiile de conducere care se suprapun, precum cele de secretar general, contabil-șef sau arhitect-șef, vor fi organizate concursuri sau examene la care vor putea participa doar persoanele care ocupau definitiv aceste posturi în fostele primării.
Cei care nu promovează vor putea fi numiți pe alte funcții de conducere vacante sau, dacă nu există asemenea posturi, pe funcții de execuție.
Până la organizarea concursurilor, atribuțiile funcțiilor de conducere vor fi exercitate de titularii din localitatea care dă numele și reședința noii unități administrative, dacă îndeplinesc condițiile legale.
Noua administrație va prelua și bunurile, contractele, datoriile, drepturile și obligațiile fostelor localități.
Comasarea nu ar urma să afecteze proiectele deja începute cu fonduri europene. Contractele de finanțare vor continua, fără aplicarea unor corecții financiare doar ca urmare a reorganizării administrative, potrivit Biziday.
Când se va produce efectiv comasarea
Unirea comunelor nu va avea loc imediat după referendum. Chiar dacă locuitorii votează pentru comasare, actualele primării vor continua să funcționeze până la următoarele alegeri locale organizate la termen.
Noua unitate administrativ-teritorială va fi înființată oficial odată cu intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului care stabilește data acestor alegeri. Locuitorii vor alege atunci un singur primar și un singur consiliu local, iar noua administrație va prelua atribuțiile fostelor primării.
Pentru ca unirea să se realizeze la următoarele alegeri locale, legea de comasare trebuie publicată în Monitorul Oficial cu cel puțin 30 de zile înainte ca Guvernul să stabilească data scrutinului. Dacă termenul este depășit, reorganizarea va fi amânată până la următorul ciclu electoral.
În perioada de tranziție, administrațiile existente se vor ocupa de problemele curente și vor gestiona separat bugetele, fără să poată lua angajamente pe termen lung. Vor putea însă continua proiectele de investiții aflate în derulare și își vor putea îndeplini obligațiile contractuale existente.
După instalarea noilor autorități, acestea vor avea la dispoziție 30 de zile pentru aprobarea unui buget comun.
Noua administrație va trebui să stabilească și reguli fiscale comune pentru toate localitățile unite. Impozitele și taxele vor putea fi diferențiate în funcție de zonă, rangul localității sau categoria bunurilor, potrivit Codului fiscal, dar nu doar pentru că locuitorii provin din comune care aveau anterior administrații separate.
De ce vrea Guvernul să unească localitățile mici
România are 429 de comune cu cel mult 1.500 de locuitori, în care trăiesc, în total, 479.290 de persoane, potrivit datelor prezentate în nota de fundamentare a proiectului. Aceste comune depind în proporție de peste 80% de banii transferați de la bugetul de stat, ceea ce înseamnă că au resurse proprii foarte reduse.
În multe cazuri, veniturile colectate local nu sunt suficiente pentru funcționarea administrației și pentru finanțarea investițiilor necesare comunității.
Prin comasare, Guvernul urmărește reducerea fragmentării administrative și crearea unor unități locale mai mari, care să poată susține mai eficient serviciile publice și proiectele de dezvoltare.
