429 de localități, în special comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori, sunt vizate de prima etapă a reformei administrației locale, care va începe prin comasări voluntare.
Primăriile interesate trebuie să-și anunțe intenția până la 1 martie 2027 și să organizeze referendumuri locale, iar reorganizarea ar urma să fie aplicată de la alegerile locale din 2028.
Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica (PSD), spune că, într-o etapă ulterioară, comasarea ar putea deveni obligatorie, dacă autoritățile locale nu acceptă varianta voluntară.
Comasarea voluntară
Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a prezentat vineri primele detalii concrete ale reformei administrației locale, după ședința de guvern.
În prima etapă, 429 de localități, în special comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori, vor putea să se unească voluntar cu alte unități administrativ-teritoriale.
Procesul va începe prin decizia consiliilor locale de a organiza referendumuri, în care locuitorii să-și exprime acordul sau dezacordul față de comasare. Primăriile care doresc să participe trebuie să se anunțe până la 1 martie 2027.
„Comasarea voluntară va fi cu cele 429 de localități. Despre asumarea obligatorie vedem atunci, dar trebuie o analiză mult mai profundă. Nu există sancțiuni pentru cine nu face comasarea voluntară. Fiecare unitate care va demara comasarea voluntară va emite hotărâri pentru referendumuri. Până la 1 martie să își exprime dorința cine vrea să comaseze”, a declarat Alexandru Stoica.
Potrivit ministrului, cele 429 de comune au fost selectate pe baza datelor din 2023, iar reorganizarea nu a ținut cont de culoarea politică a administrațiilor locale.
Ministrul a precizat că procesul nu va fi limitat strict la cele 429 de comune.
Și localități mai mari, cu 2.000 sau 3.000 de locuitori, se pot uni voluntar cu comune învecinate, chiar dacă acestea au populații mult mai mici.
Facilități fiscale pentru primăriile care acceptă comasarea
Pentru a încuraja administrațiile locale să accepte reorganizarea, Ministerul Dezvoltării analizează acordarea unor facilități fiscale și financiare. Printre variantele discutate se află scutirea temporară de la plata unor taxe și impozite locale, inclusiv a celor pe clădiri, pentru o perioadă de trei până la cinci ani.
Stoica a explicat, la Digi24, că le va prezenta primarilor argumentele și avantajele comasării, inclusiv facilitățile fiscale și programul de investiții, urmând ca decizia să fie luată împreună cu cetățenii.
Când apare comasarea obligatorie
Reforma ar putea avea însă și o etapă obligatorie. Ministrul a spus că, după 1 martie 2027, Guvernul va analiza posibilitatea unei reorganizări prin asumare, dacă primăriile nu vor accepta comasarea voluntară.
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a avansat anterior varianta angajării răspunderii Guvernului în Parlament pentru reforma administrativ-teritorială. Alexandru Stoica a precizat însă că, în acest moment, nu există o listă a localităților care ar urma să fie comasate obligatoriu și nici criterii clare pentru această etapă.
Nu e cu adevărat o reformă administrativ-teritorială
Oricare ar fi modalitatea efectivă de comasare, ceea ce propune Sorin Grindeanu nu echivalează, în sine, cu o reformă administrativ-teritorială. O reformă de acest tip presupune o reorganizare mai amplă a unităților administrativ-teritoriale, care poate include modificarea limitelor teritoriale, a statutului și a structurii administrative a acestora.
Reforma nu vizează, deocamdată, nici măcar reorganizarea județelor.
Propunerea PSD vizează, deocamdată, comasarea localităților mici, cu păstrarea serviciilor publice pentru cetățeni, fără ca nimeni să fi prezentat detalii despre o reorganizare teritorială mai amplă.
Cert este că România păstrează în mare parte organizarea administrativ-teritorială stabilită în 1968, în perioada comunistă, când au fost reorganizate județele, orașele și comunele. De atunci, au existat modificări punctuale, inclusiv înființarea unor noi comune și orașe, însă structura de bază a rămas în mare parte aceeași.
Spre deosebire de România, mai multe foste state comuniste din Europa Centrală și de Est au făcut reforme administrative după 1989, inclusiv prin reorganizarea administrațiilor locale și modificarea numărului sau structurii unităților administrative.
