Propunerile de reorganizare administrativă anunțate de PSD provoacă nemulțumiri inclusiv printre aleșii locali ai partidului. Primari și președinți de consilii județene cer studii de impact, consultarea comunităților și explicații despre economiile reale. Principalele temeri exprimate au legătură cu accesul oamenilor la servicii, soarta investițiilor și pierderea identității locale.
- Dacă se aplică reforma PSD, ar dispărea 26 de județe! Cum ar arăta harta României
- Harta României în planul PSD: 148 de orașe și-ar pierde statutul urban, inclusiv stațiuni de la munte și mare. 2 județe sunt dispuse să se unească și… MaramuEXIT
Există însă și susținători ai comasării. De exemplu, șefii consiliilor județene din Ialomița și Călărași vor să unească cele două județe, iar în unele comune au început discuții despre unirea voluntară, cu condiția păstrării unor servicii și a reprezentării comunităților.
Ce a propus până acum PSD
Grupul de lucru condus de Dragoș Benea analizează următoarele schimbări.
- Comasarea comunelor mici. Sunt analizate praguri de 1.500, 3.000 și 5.000 de locuitori, fără o variantă finală. În scenariul pragului de 3.000, Benea estimează reducerea numărului de primari, viceprimari și consilieri locali cu 15.000–18.000.
- Comasarea unor orașe sau transformarea lor în comune. Sunt vizate localități care nu mai ating pragul de 10.000 de locuitori. Benea a invocat inclusiv posibilitatea unirii stațiunii Slănic Moldova cu Târgu Ocna.
- Reducerea numărului de județe. Benea a propus ca punct de plecare organizarea celor 15 Curți de Apel, dar spune că numărul viitoarelor județe nu este stabilit. Grindeanu a precizat că această variantă nu fusese discutată în partid.
- Printre comasările menționate în discuții se numără Maramureș - Satu Mare, Ialomița - Călărași, un județ Banat, format din Timiș și Caraș - Severin, Neamț - Bacău, Brașov - Covasna, Constanța -Tulcea, Iași - Vaslui, Suceava - Botoșani sau Prahova - Buzău - Dâmbovița.
- Evaluarea localităților după șase criterii: populație, venituri și cheltuieli, capacitatea administrației, legături de transport, acces la școli și servicii medicale, respectiv utilități și servicii publice. Comitete organizate în jurul prefecturilor ar consulta autoritățile locale și ar formula propunerile.
- Documentul final, până în martie 2027. Reorganizarea, vizată pentru 2028. Benea spune că actualii primari trebuie să își încheie mandatele. PSD urmărește adoptarea reformei prin angajarea răspunderii Guvernului.
Reacții din țară
Daniel-Vasilică Harpa, președintele CJ Neamț și liderul organizației județene PSD, contestă ideea că județul pe care îl conduce ar putea fi unit cu Bacăul doar pe criteriul unei organizări similare cu cea a instanțelor. Grupul care pregătește propunerile PSD este condus chiar de liderul PSD Bacău, Dragoș Benea.
„În ceea ce privește scenariul potrivit căruia județul Neamț ar urma să fie comasat cu Bacăul, nu consider că aceasta este o soluție care poate fi acceptată fără o analiză serioasă și fără consultarea comunităților. Nu putem redesena harta administrativă a țării luând pur și simplu ca model organizarea Curților de Apel. Administrația unui județ presupune responsabilități cu totul diferite. Vorbim despre investiții, spitale, drumuri, servicii publice, despre dezvoltarea unor comunități care au propriile nevoi și priorități”, a declarat Harpa pentru Agerpres.
El spune că este deschis colaborării cu județele vecine, dar cere să fie demonstrate avantajele reorganizării înainte de luarea unei decizii.
„Aștept să vedem studiile de impact, economiile reale pe care le-ar produce o asemenea reorganizare, modul în care vor fi reprezentate comunitățile și ce se întâmplă cu proiectele aflate în derulare”, a precizat președintele CJ Neamț.
Gabriel Zetea, președintele CJ Maramureș și vicepreședinte PSD, spune că partidul nu a discutat cu președinții de consilii județene despre comasarea județelor. Într-o declarație pentru Digi24, el a susținut că o asemenea schimbare necesită o dezbatere și timp de pregătire.
„Acum cred că e dificil de făcut un asemenea demers, nu se poate face într-un timp atât de scurt”, a declarat Zetea.
Liderul PSD a mai spus că dezbaterea va trebui organizată dacă propunerea ajunge la nivel legislativ. Reacția sa vine după ce Dragoș Benea a avansat inclusiv posibilitatea unirii Maramureșului cu Satu Mare, susținând că împreună ar putea avea o capacitate mai mare de atragere a fondurilor europene.
Constantin Toma, primarul PSD al Buzăului, susține reforma, dar avertizează asupra intereselor politice. El consideră că reorganizarea trebuie pregătită cu specialiști și negociată între partide, după stabilirea unor reguli clare.
„Nu ar trebui să existe interese personale sau de partid, ci interes național pentru acest proiect”, a declarat Toma pentru Agerpres.
Edilul propune, pentru Buzău, o eventuală comasare cu Vrancea, invocând legăturile istorice și religioase dintre cele două județe, în locul unirii cu Prahova și Dâmbovița.
O altă rezervă din PSD vine de la Marius Oprescu, președintele CJ Olt. Acesta recunoaște că există comune foarte mici care întrețin aparate administrative complete, dar avertizează că un prag de populație prea ridicat pentru comasare poate îndepărta administrația de cetățeni.
Într-o comună foarte întinsă, explică el, „de la marginea localității, dintr-un sat, ca să ajungi la primărie ai o distanță de 20 de kilometri”.
Potrivit Eveniment de Olt, Oprescu cere un echilibru între economii și accesul la servicii, într-un mediu rural cu populație îmbătrânită. El consideră mai probabilă alegerea pragului de 1.500 de locuitori.
La Băile Tușnad, primarul Butyka Zsolt invocă specificul stațiunii turistice și balneare. Orașul are, potrivit edilului, 1.347 de locuitori, dar acesta consideră că numărul populației nu poate fi singurul argument pentru unirea cu o comună învecinată.
Într-o declarație pentru Agerpres, primarul susține că o stațiune care încearcă să dezvolte servicii turistice la standarde internaționale are alte nevoi decât o comunitate predominant agricolă.
„Și aici nu avem o problemă cu vecinii, ci pur și simplu ei trăiesc din agricultură, au alte legi locale care nu se potrivesc cu legile din stațiune. Dacă nu au reușit să omoare turismul anul acesta, vor să-l desființeze total până în 2030”, a afirmat Butyka Zsolt.
Bíró Barna-Botond, președintele CJ Harghita, cere ca analiza să includă relieful montan și distanțele dintre localități, care influențează accesul oamenilor la instituții și servicii.
„Oamenii nu sunt simple cifre într-o statistică. Fiecare comunitate are propria identitate culturală, tradiții și obiceiuri care trebuie respectate”, spune acesta, citat de Agerpres.
În opinia sa, reforma trebuie evaluată prin serviciile oferite cetățenilor, simplificarea procedurilor și folosirea responsabilă a banilor publici.
Tamás Sándor, președintele CJ Covasna, propune ca administrațiile mici să împartă specialiști și servicii, păstrându-și comunitățile distincte.
„Comunele învecinate pot gestiona împreună un birou de achiziții publice, servicii de urbanism și de informatică”, a declarat el, potrivit Covasna45.
Această cooperare ar putea include și echipe pentru atragerea fondurilor europene. Președintele CJ invocă experiența colaborării dintre localități în gestionarea deșeurilor și rezumă alternativa astfel: „Să unim serviciile, nu comunitățile!”
La Satu Mare, primarul Kereskényi Gábor respinge reorganizarea decisă fără consultarea comunităților și cere ca reducerea birocrației să vizeze și administrația centrală.
„Vreau să văd care este politicianul din Satu Mare care va susține desființarea județului Satu Mare”, a declarat edilul într-o conferință de presă, potrivit PortalSM.
Primarul susține eficientizarea serviciilor publice, dar consideră că problemele oamenilor trebuie rezolvate cât mai aproape de ei. El critică și succesiunea pragurilor demografice vehiculate, în lipsa unei variante definitive.
Vladimir Petruț, primarul orașului Cavnic, a revenit asupra amenințării cu desprinderea Maramureșului de România. După declarațiile făcute miercuri seară, edilul a spus joi, la Antena 3 CNN, că era „puțin nervos” și că dorește păstrarea identității județului.
„Putem să ne unim și cu Clujul, cu toți, dar să fie denumirea Maramureș, nu Cluj”, a declarat Petruț.
El afirmă că nu se opune reformei în sine și că discută deja cu o comună vecină despre o posibilă unire voluntară.
Georgel Burcea, primarul PSD al comunei Râca, din Argeș, invocă experiența unei comasări anterioare. Localitatea, cu aproximativ 950 de locuitori, s-a separat de comuna Popești în 2003.
„Noi am mai fost comasați și ne-am despărțit prin referendum, în 2003, de comuna Popești”, a explicat el la Antena 3 CNN.
Burcea susține că investițiile se concentrau în centrul administrativ, iar satele mai îndepărtate rămâneau în urmă. Deși acceptă obiectivul reducerii cheltuielilor, cere analizarea separată a fiecărei situații.
În Ialomița și Călărași, președinții consiliilor județene susțin comasarea. Marian Pavel și Vasile Iliuță au declarat la Euronews România că o administrație comună ar putea avea mai multe resurse pentru infrastructură și pentru cofinanțarea proiectelor europene.
„Noi ne dorim să facem lucrul ăsta, dar posibilitatea și modul juridic va trebui să ni le ofere Guvernul”, a spus Marian Pavel, președintele CJ Ialomița.
Vasile Iliuță, președintele CJ Călărași, a confirmat că susține inițiativa, considerând că beneficiile pentru locuitori trebuie să primeze în fața disputei privind numele viitorului județ.
Discuții despre unirea voluntară există și între comune. În Dolj, Izvoare și Galicea Mare analizează această posibilitate, iar viceprimarul din Galicea Mare, Mădălin Bănică, spune că serviciile ar trebui să rămână accesibile și în localitatea absorbită.
„Comuna s-ar dezvolta și mai mult, am lăsa un post, un punct de lucru în localitatea Izvoare”, a declarat acesta pentru Știrile ProTV.
În același reportaj, Emil Ciobanu, primarul comunei Dăbâca, din Cluj, condiționează o eventuală unire de păstrarea unui reprezentant al comunității cu putere de decizie.
