Sinaia, Predeal, Bușteni, Eforie sau Băile Herculane s-ar putea transforma din orașe în comune, dacă va fi aplicat un prag de 10.000 de locuitori în reforma administrativ-teritorială pregătită de PSD.
Propunerea de reorganizare inspirată de actuala structură a Curților de Apel ar reduce numărul județelor de la 41 la 15.
Planurile au stârnit deja reacții: primarul orașului Cavnic amenință cu un referendum pentru desprinderea Maramureșului de România, dacă județul ar ajunge sub administrația Clujului.
În schimb, judeţele Ialomița și Călărași sunt dispuse să se unească.
148 de orașe și municipii şi-ar pierde statutul urban
Potrivit datelor recensământului din 2021, 148 de orașe și municipii din România au sub 10.000 de locuitori și ar putea fi vizate de reorganizare, potrivit Antena3.
Printre acestea se numără stațiuni turistice cunoscute, precum Sinaia, cu 9.071 de locuitori, Bușteni, cu 8.368, Predeal, cu 4.020, Băile Herculane, cu 3.787, și Băile Tușnad, cu numai 1.372 de locuitori.
Lista include și localități de pe litoral, precum Eforie și Techirghiol, dar și Sulina.
Cele mai multe orașe sub pragul de 10.000 de locuitori sunt în județul Vâlcea, nouă la număr, urmat de Suceava, cu opt, și Maramureș și Sibiu, cu câte șapte.
Dragoș Benea, europarlamentar PSD și coordonatorul grupului de lucru care pregătește reforma, a explicat la Antena3 că numărul populației va conta, dar nu va fi singurul criteriu. Vor fi luate în calcul și veniturile localităților, conectivitatea, serviciile publice și capacitatea de a susține investiții.
„Tu n-ai cifre de oraș, dar ai organigrame de oraș”, a spus Benea, referindu-se la localitățile care au pierdut populație, dar păstrează structuri administrative costisitoare.
Unele orașe ar putea deveni comune, iar altele ar putea fi comasate cu localități învecinate.
Deocamdată, nu există o listă finală a localităților care vor fi reorganizate.
„MaramuEXIT”: Primarul din Cavnic amenință cu referendum de independență
Planul de reorganizare a județelor a provocat o reacție vehementă din partea primarului orașului Cavnic, Vladimir Petruț. Potrivit hărții prezentate de Dragoș Benea, Maramureșul ar urma să fie inclus într-o structură administrativă mai mare, coordonată de Cluj.
Edilul nu este de acord cu eventuala transformare a orașului Cavnic în comună și susține că localitatea se poate întreține singură, fără ajutor de la bugetul de stat.
„Dacă se încearcă distrugerea Maramureșului, suntem dispuși să ieșim în stradă, să scoatem oamenii în stradă”, a declarat primarul, tot la Antena3.
Mai mult, Petruț a amenințat că va organiza un referendum pentru desprinderea Maramureșului de România, dacă județul va fi desființat și trecut sub administrația Clujului.
„Atunci noi vom face referendum să ne rupem de România Mare. Să revenim înapoi la statutul nostru de țara Maramureșului. De ce veniți să ne călcați în picioare independența?”, a spus edilul.
Acesta a invocat istoria și tradiția regiunii și a susținut că nu este normal ca o localitate care se poate autosusține să fie comasată cu o comună care nu dispune de aceleași servicii și infrastructură.
„Dacă eu îmi gestionez bine cheltuielile, nu am probleme de funcționare, nu îmi dă Guvernul bani că mă descurc singur, de ce vii tu să intri la mine cu bocancii să-mi explici că trebuie să mă desființezi?”, a afirmat primarul.
Ialomița și Călărași vor să se unească
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a precizat însă că harta prezentată de Benea nu a fost discutată în partid și că nu există o decizie privind această variantă.
„Știu că această hartă a făcut știri în aceste zile, dar, cu riscul de a vă dezamăgi, nu am avut această discuție în partid”, a declarat Grindeanu, la Antena3.
Liderul PSD a spus însă că reforma administrativă este necesară și că partidul își asumă acest proces, chiar dacă ar putea pierde electoral prin dispariția unor funcții de aleși locali.
El a dezvăluit că a fost sunat de președinții Consiliilor Județene Ialomița și Călărași, Marian Pavel și Vasile Iliuță, care i-au transmis că au discutat între ei și vor să unească cele două județe, fără să mai aștepte o decizie la nivel central.
„Sunt două județe mici, de 200 și ceva de mii de locuitori, care nu fac față la ce se întâmplă acum”, a spus Grindeanu.
Acesta a explicat că reorganizarea trebuie să urmărească servicii publice mai bune și costuri mai mici pentru cetățeni, nu doar reducerea numărului de primării sau de județe.
În opinia sa, localitățile care nu au suficientă capacitate administrativă riscă să nu poată atrage fonduri europene și să nu ofere servicii de calitate.
Grindeanu a cerut criterii clare și cuantificabile, care să țină cont nu doar de populație, ci și de veniturile localităților, conectivitate și serviciile publice.
