La sfârșitul lunii octombrie, la scurt timp după validarea în Parlament a Guvernului Luca Niculescu, liderul PSD Sorin Grindeanu a anunțat că formațiunea sa susține realizarea și adoptarea legislației pentru o largă reformă administrativă – comasarea localităților cu puține persoane, a orașelor sub 10.000 de locuitori și chiar desființarea unor județe.
La nivelul opiniei publice, demersul a fost cel puțin surprinzător, din cauza faptului că, de peste un deceniu, PSD se opune prin toate mijloacele oricărei optimizări a administrației locale, pentru a nu pierde sprijinul primarilor, care sunt motorul principal de supraviețuire politică a partidului.
“…știți foarte bine, avem peste 450 de localități – unități administrativ-teritoriale (UAT-uri) – cu mai puțin de 1.500 de locuitori și alte 1.100 cu până la 3.000 de locuitori. În același timp, 55% dintre orașe nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori, dar au, în schimb, o administrație locală bugetofagă de nivel orășenesc”, a declarat Dragoș Benea, eurodeputat PSD, care a fost desemnat “coordonatorul grupului intern al partidului pentru reforma administrativ-teritorială”.
O astfel de poziție tranșantă a social-democraților a ridicat multe semne de întrebare pentru că e una care se bate cap în cap cu atitudinea liderilor PSD de până acum.
„Cei care s-au opus cel mai mult au fost cei din Asociația Comunelor”, a declarat Ciprian Ciucu, primarul Bucureștiului, pentru Spotmedia.ro.
Asociația comunelor e controlată de PSD din cauză că, în majoritate, din ea fac parte edilii partidului, iar PSD și-a păstrat, de-a lungul timpului, influența în mediul rural cu ajutorul lor.
“Domnul Emil Drăghici, președintele asociației, l-a atacat pe Ilie Bolojan constant pe acest subiect în perioada în care a fost prim-ministru”, a mai declarat primarul liberal al Capitalei.
Sorin Grindeanu a anunțat că acest etern proiect de reformă a administrației locale, dar și unul de reformă a instituțiilor guvernamentale vor fi adoptate prin “asumarea răspunderii”, o procedură parlamentară extremă.
Dacă proiectele legislative nu obțin majoritatea voturilor din Parlament în urma unei astfel de proceduri, Guvernul e considerat demis.
În Parlament, PSD a ucis reforma administrativă
“Nu e pentru prima oară când PSD anunță această reformă și nu e pentru prima oară când constituie un «grup de lucru». Eu o iau ca pe o promisiune, dar nu îmi fac niciun fel de speranțe legate de subiect. Nu se va întâmpla”, a declarat primarul Ciprian Ciucu pentru Spotmedia.ro.
“Adică... dacă PSD ar promova această reformă, fără să aibă o agendă ascunsă, pe criterii obiective și nu pe criterii subiectiv-politice, pe bune, cum se spune… ar fi cea mai mare surpriză din istoria acestui partid. PSD e un partid de primari de comune. Să promoveze, repet, fără agendă ascunsă, o astfel de reformă este împotriva propriei naturi, împotriva firii lor. Sunt circumspect. Nu mai cred în astfel de minuni. La o minune de trei zile, trei zile de uimire…”, a mai adăugat edilul Bucureștiului.
Aceeași uimire și neîncredere le-a manifestat și Ionuț Moșteanu, deputat USR, fost ministru al Apărării, intervievat de Spotmedia.ro pe acest subiect.
El a ținut să precizeze că e o mare diferență între ce declară reprezentanții PSD în conferințele de presă și ce fac în Parlament.
“…am reușit să trecem prin Biroul Permanent al Camerei Deputaților, cu voturi de la AUR și PNL, spre surprinderea lor, înființarea comisiei de reformă administrativă. E vorba de o comisie specială care să se ocupe de această problemă”, a declarat Ionuț Moșteanu pentru Spotmedia.ro.
Deputatul a explicat că o astfel de comisie are rolul de a reuni reprezentanții partidelor politice pentru a găsi formule optime, negociate, pentru realizarea propunerii legislative.
“N-au avut voturi să blocheze înființarea comisiei, dar au avut apoi voturi să blocheze redactarea hotărârii de înființare, fiecare comisie ia ființă printr-o hotărâre a Parlamentului”, a explicat deputatul USR.
“Redactarea se face într-o jumătate de oră, dar PSD nu vrea s-o pună pe ordinea de zi”, a mai spus Moșteanu, arătând ipocrizia social-democraților în această problemă.
Tanczos Barna: Nu ne raportăm la o intenție
UDMR a fost o formațiune care a avut mereu rezerve față de reforma administrativă, temându-se ca aceasta să fie folosită politic pentru a afecta comunitățile maghiare din Transilvania.
Există “obligații internaționale asumate de România cu privire la granițele administrativ-teritoriale ale UAT-urilor. E vorba de acele angajamente care spun că nicio unitate administrativ-teritorială nu poate fi reorganizată, schimbând astfel componența etnică în mod voit și fără punctul de vedere al cetățenilor de acolo”, a declarat Tanczos Barna, senator UDMR, fost viceprim-ministru al României, pentru Spotmedia.ro.
„România, în apărarea drepturilor minorităților naționale, nu poate modifica artificial organizarea administrativ-teritorială cu intenția de a comasa sau de a schimba granițele, în vederea reducerii ponderii minorităților naționale în anumite UAT-uri”, a mai adăugat senatorul, subliniind că o reformă administrativă trebuie aprobată și prin referendum, din moment ce e posibil să afecteze viața oamenilor.
Tanczos Barna nu înțelege ce scop are demersul PSD, sugerând că adoptarea unei astfel de reforme prin asumarea răspunderii e problematică.
“Nu ne raportăm la o intenție. Va trebui să votăm un text concret de lege, o propunere concretă. Varianta ar trebui finalizată mai întâi la nivelul Guvernului și, după aceea, în dialog și în discuții, putem să ne raportăm și noi la textul care se va propune în final”, a mai adăugat senatorul UDMR.
Lipsă de interes
Pentru a înțelege mai bine ce se întâmplă cu reforma administrativă, un subiect tensionat în perioada coaliției pro-europene, repudiat în mod repetat de PSD, pe care, acum când s-a întors singur la guvernare, l-a repus în dezbatere, am cerut și opinia unui expert.
Victor Giosan e un economist care are o experiență de peste două decenii în administrație, fiind consilier de stat la Cancelaria prim-ministrului Ilie Bolojan, desemnat să se ocupe exact de problematica reformei administrative.
“E un proces foarte complicat, care, în multe locuri, a eșuat. Franța, de exemplu, nu a reușit să facă reforma absolut deloc în ultimii 200 de ani. Și a inventat alte forme de a furniza servicii în mod eficient, prin cooperare intercomunală”, a declarat Victor Giosan pentru Spotmedia.ro.
“Procesul de comasare voluntară trebuie să dureze câțiva ani. Eu mă așteptam să înceapă anul acesta, să dureze până în 2030. În 2031 se pregătește legea pentru comasare obligatorie, iar alegerile din 2032 au loc pe noua formulă”, a preconizat Victor Giosan, declarându-și nedumerirea față de propunerea PSD, care spune că procesul de comasare voluntară ar urma să se încheie rapid, până în martie 2027.
În perioada Guvernului Bolojan, cât timp a fost și PSD, despre problema reformei administrative, social-democrații “au arătat cel puțin lipsă de interes”, a subliniat Victor Giosan.
“…având în vedere situația fragilă a coaliției, prim-ministrul Bolojan nu a mai deschis și frontul reformei administrative”, a mai declarat expertul pentru Spotmedia.ro.
“Cred că e un subiect despre care PSD știe că e popular în rândul electoratului PNL–USR. Posibil să încerce să deschidă o cale de comunicare și cu acest electorat. Pare absurd, dar efectiv, n-am altă explicație”, a mai adăugat Victor Giosan.
Cale de scăpare prin modernizare
După o serie de interviuri și discuții cu lideri politici și experți, demersul PSD pare neînțeles, lipsit de susținere chiar și din partea primarilor partidului, fără un fundament științific sau politic solid, astfel încât să existe cea mai mică șansă să fie adoptat de Parlament.
Reforma administrativă a PSD arată mai mult ca o cale de ieșire de la guvernare în situația în care partidul ajunge în criză de soluții, iar nemulțumirea populară crește.
Grindeanu a lansat o dezbatere în jurul unui proiect de lege complicat, insuficient negociat și fără susținere politică, declarând că-și va asuma răspunderea pentru a-l trece prin Parlament.
Într-o astfel de situație, social-democrații nu mai pot fi acuzați că au blocat reforma sau că și-au dărâmat propriul guvern, ci pot clama că s-au sacrificat pe altarul progresului, dar restul partidelor, USR, PNL, UDMR, au respins demersul PSD de modernizare a României.
Nu există nicio continuitate logică sau politică între modul în care PSD, vreme de 15 ani, s-a opus comasării localităților și scăderii costurilor administrative și brusca schimbare de atitudine printr-o guralivă susținere a reformei administrative, una care minează principala rețea politică a partidului din teritoriu, punând în pericol campania pentru alegerile parlamentare din 2028.
