• La patru zile după invazie, e clar că Putin nu are nevoie de mausoleu: Ucraina este mausoleul neputinței sale de a da înapoi ceasul istoriei. Păcat că numerologii și popii pravoslavnici din suita domniei sale nu i-au spus că ceasul acela nu se găsește la Kiev, ci bate tacticos și inexorabil în chiar zidurile Kremlinului.
• După patru zile de război, armata rusă s-a oprit la 30 de km de centrul Kievului. Rezistența ucraineană este de bun augur, pentru că la negocierile de încetare a focului Zelenski nu va fi nici mort și împăiat și nici nu va sta în genunchi. Va vorbi stând mândru în picioare, așa cum se comportă acum armata țării sale.
• Felul cum ai noștri i-au întâmpinat pe refugiații ucraineni, femei și copii, mă fac mândru că sunt român, na că am spus public și asta.
Nu-mi plac festivismele și paradele militare, fiind eu de mic copil târât pe la asemenea întreprinderi de comuniștii lui Ceașcă, am o justificată oroare de astfel de patriotisme.
De aceea, rog Guvernul să nu se bage cu oficialii peste lumea care trebăluiește creștinește la granițe. Am văzut că la o vamă autoritățile întinseseră panglici ca să blocheze lumulița pe trotuare, mare mizerie. Ăla de-a tăiat bariera la Sinaia să lase dracului polizorul, să ia o foarfecă de vie și să taie panglica aia care face ca normalul din ziua anterioară să devină de un artificial nevrotic.
• Iar nu i-au ieșit socotelile cu divizarea Europei țarului Putin. Germania și-a călcat pe inima capitalistă și a acceptat ca Rusia să fie eliminată din SWIFT. Anterior Italia dăduse înapoi, Ungaria și Cipru la fel. Până și Brazilia lui Bolsonaro a fost de acord cu americanii. Atunci de ce dracu' a renunțat Putin la masa aia lungă când s-a afișat cu președintele Braziliei?
Cât despre Viktor Orban, honvedul a înțeles repede că nu e productiv să te dai amic cu Putin taman acum înainte de alegeri, pentru că emoția uriașă pricinuită de tragediile umane din Ucraina te poate lipsi de voturi.
• Rachetele Stinger și cele Javelin își fac treaba pe frontul din Ucraina. Bietul Putin nu e șef nici pe cerul nici pe pământul ucrainean. Iar când tranșa de rachete s-a terminat sau nu a ajuns undeva pe linia frontului, cocteilurile Molotov – odios nume! – își fac treaba.
Concluzia este că armamentul și antrenamentul militar nu prea fac multe parale fără curaj.
• La pornitul invaziei aș fi pus prinsoare pe o palincă de pere că rușii vor rezolva problema Kiev până-n weekend. M-am înșelat în privința curajului armatei ucrainene, așa cum m-am înșelat și în privința lui Zelenski. Ar trebui să-mi fac mea culpa și să mai revăd filmul acela japonez, Kaghemusha. Despre cum șansa de a avea onoare transformă un ins oarecare în erou.
La fel s-a înșelat și Putin, aidoma indivizilor din cercul lui de apropiați. Dacă eu îmi permit să greșesc, măreții strategi de la Kremlin nu-și pot permite asta. Pentru că eu pot arunca la chiuvetă o sticlă de palincă de pere pe când ei aruncă la chiuveta istoriei bunăstarea și onoarea poporului rus. Pentru fantasma unui imperiu care nu mai este decât în mințile lor rupte de realitate.
• Putin poate să renunțe la războiul din Ucraina, și-a obținut locul pe care-l merită în istorie. Aidoma lui Lenin sau Stalin, umbra sa va bântui zidurile Kremlinului în veci. Figura sa se va alătura galeriei de mari criminali de război mondiali. Că s-ar putea să nu ajungă să fie judecat precum Miloșevici, asta e altă chestie. Pentru că mai întâi trebuie judecat de populația provoslavnică și abia apoi de Curtea Penală Internațională.
• Eu să fiu în locul lui Teodosie pensionarul m-aș duce la muntele Athos și aș dărâma cu unghiile toate cărămizile puse acolo din paraua marelui ctitor Putin. Apoi le-aș căra cu cârca în Ucraina și aș reconstrui cu ele căminul acela pentru copii cu dezabilități distrus de o bombă rusească. Pentru că bunul Dumnezeu n-are nevoie de ziduri mânjite de sânge nevinovat la casa sa, are nevoie de ziduri pentru umilii și nevoiașii săi, de aia ne-a dat pământul să-l împărățim.
Apoi, m-aș duce pe pustie să-mi mestec acolo rușinea rugându-mă Domnului pentru iertarea păcatelor mele.
• N-am dovezi, dar cred că serviciile americane și europene monitorizează situația de pe front și transmit informațiile rapid către ucraineni. Așa cum intențiile lui Putin au fost devoalate cu săptămâni înainte de invazie, la fel cred că se petrec lucrurile și cu situația de pe fronturi. Măcar atât să facă și ai noștri dacă au trimis arme puține și cam târziu.
Iar dacă și Germania a trimis arme pe front am încredere să spun că răspunsul aliaților este unul bunicel. Nici măcar bun, asta ar însemna noi tranșe de rachete sol-sol sau sol-aer, atâtea câte sunt necesare ca tancurile și avioanele ruse să se teamă de soldatul ucrainean mai dihai ca dracul de tămâie. Doamne, iartă-mă, era să zic ca tomitanul de mască.
• Bietul domn Trump este total decuplat de la realitate, aidoma idolului său „inteligent” Putin. Să afirmi că liderii occidentali și cei ai NATO sunt o adunătură de proști pentru că au pemis invadarea Ucrainei înseamnă să nu spui că tu ai fost atât de orb că nu ai văzut nimic din ce încropea Putin în vremea mandatului tău. Pentru că, dacă tu nu ai făcut nimic, iar Putin a fost inteligent, care e concluzia nu mai este nevoie să spun eu.
• Ne-am trezit și noi să trimitem ajutor militar în Ucraina. Cam târziu și numai după ce marile puteri europene au făcut asta, dar e bine. Avem graniță cu Ucraina, iar niște muniție și niște combustibil n-ar strica. Ce mă tem e să nu avem parte doar de cantități simbolice trimise într-o singură tranșă.
• Cât de prost să fii ca să nu înțelegi că odată ajuns în Belarus vei fi arestat și forțat să semnezi capitularea Ucrainei? Băieții lui Putin sau au asta în plan sau propun Belarusul doar așa, de-ai dracului, ca să se alinte și să se hârjoneacă cu ideea că servesc lumii o imagine pacifistă a Moscovei.
• În încheiere, un sfat pentru președintele Rusiei: tătucă, nu mai aresta manifestanți antirăzboi acasă! Pentru că mi-a spus mie un numerolog că, de ce vei aresta mai mulți, de aia va crește și numărul soldaților ruși uciși în Ucraina.