Europenii își doresc, în majoritate, o Europă puternică, unită și capabilă să acționeze independent. Puțini cred însă că liderii actuali pot transforma această dorință în realitate, iar sentimentul de declin oferă un teren fertil partidelor de extremă dreapta.
Concluziile apar într-un studiu realizat de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), un think tank paneuropean, pe baza a 5.800 de interviuri în Franța, Germania, Italia, Olanda, Polonia și Marea Britanie, precum și a unei analize a discursului politic și mediatic din 15 țări, scrie The Guardian.
Rezultatele descriu o populație cu așteptări mari de la proiectul european, dar profund dezamăgită de direcția în care se îndreaptă continentul.
Aproape șapte din zece respondenți, respectiv 68%, vorbesc despre o „deteriorare generală” sau despre „pierderea normalității”. Doar 12% consideră că actuala perioadă reprezintă un moment de „trezire și înnoire europeană”.
În același timp, 56% cred că viitorul Europei este „în pericol”.
O Europă mai unită
Nemulțumirea nu înseamnă însă că oamenii au renunțat la proiectul european. 73% dintre cei intervievați își doresc o viziune europeană puternică: 35% vor mai multă unitate și integrare politică, 28% pun pe primul plan pacea și securitatea, iar 19% speră la mai multă prosperitate.
Doar 13% își doresc reducerea integrării europene sau chiar desființarea Uniunii Europene.
Principalele probleme identificate de respondenți sunt războiul, menționat de 43%, presiunile economice, indicate de 33%, și nevoia ca Europa să devină mai independentă pe plan internațional, menționată de 29%.
Trei sferturi dintre participanți, mai exact 74%, consideră însă că Europa nu răspunde bine acestor provocări.
„Problema nu este că oamenii au încetat să-și dorească o Europă mai puternică, ci că nu mai cred că acest lucru poate fi realizat”, explică Paweł Zerka, cercetător ECFR și autorul studiului.
El vorbește despre o „prăpastie a imaginației”: europenii își pot imagina continentul în care ar dori să trăiască, dar nu văd o cale credibilă prin care Europa actuală ar putea ajunge acolo. „Acestea sunt probleme de politică, nu doar de comunicare”, subliniază Zerka.
Patru categorii de europeni
Autorii studiului împart publicul în patru grupuri, în funcție de felul în care privește prezentul și viitorul Europei.
„Optimiștii”, care reprezintă 19%, sunt susținători convinși ai proiectului european și consideră că actualele crize pot determina o integrare mai profundă.
„Pesimiștii” formează cel mai mare grup, cu 39%, și cred că cele mai bune vremuri ale Europei au trecut deja. Aproape jumătate dintre respondenții din Franța, Germania și Italia intră în această categorie.
Printre pesimiști se regăsesc aproape toți alegătorii partidelor radicale de dreapta analizate, precum AfD în Germania, Adunarea Națională în Franța, Partidul Libertății în Olanda și Reform UK în Marea Britanie. Dintre aceștia, 83% descriu Europa în termenii pierderii și declinului.
Un alt grup, al celor „deconectați”, reprezintă 12%. Pentru acești alegători, integrarea europeană este un subiect îndepărtat, care le trezește puțin interes.
Ultima categorie, cea a „nesigurilor”, cuprinde 31% dintre respondenți. Aceștia împărtășesc valorile europene și rămân atașați de ideea unei Europe unite, dar se îndoiesc că aceasta mai poate acționa hotărât, că își poate proteja cetățenii și că își poate apăra valorile.
„UE discută mult, dar nu face nimic”
Lentoarea deciziilor europene este una dintre criticile care apar cel mai des în interviuri, fiind menționată de 32% dintre respondenți. „În esență, UE discută mult, dar nu face nimic”, a declarat un tânăr polonez participant la studiu.
Aproape o treime dintre cei intervievați, 30%, au reproșat Europei și faptul că nu reușește să-și apere poziția atunci când este confruntată cu actori puternici. Concesiile tarifare acordate recent președintelui american Donald Trump sunt prezentate în studiu drept un simbol al acestei slăbiciuni.
Paweł Zerka consideră că europenii „nesiguri” vor fi decisivi pentru direcția viitoare a continentului. Liderii tind să se adreseze susținătorilor convinși ai integrării sau să cedeze în fața euroscepticilor, deși tocmai în rândul celor care încă ezită se va decide viitorul proiectului european.
Pentru a le recâștiga încrederea, politicienii trebuie să demonstreze că acțiunea comună poate rezolva probleme concrete, precum securitatea energetică, apărarea, schimbările climatice și costul vieții.
Studiul este publicat cu o săptămână înainte ca șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să susțină discursul anual privind starea Uniunii. Potrivit autorului, mesajul pentru liderii europeni este că oamenii au nevoie de mai puține promisiuni grandioase și de mai multe dovezi că Europa se îndreaptă efectiv în direcția dorită.
Deputații nu vor mai putea vota de pe tabletă: „Parlamentarii trebuie să fie prezenți fizic la muncă”
Generația Z are „alergie la apeluri”. Motivul pentru care tinerii preferă mesajele în locul convorbirilor telefonice
Fabricile ilegale de țigări se înmulțesc în UE. Piața neagră acoperă aproape 10% din consum
Jose Mourinho, întrebat direct despre Cristi Chivu: Răspunsul portughezului
