Sprijinul românilor pentru apartenența la UE rămâne majoritar și solid, însă este însoțit de o atitudine mai critică, mai pragmatică și mai puțin entuziastă decât în anii anteriori, arată un sondaj realizat de IRES.
La aproape două decenii de la aderarea României la Uniunea Europeană, sondajul „Percepțiile românilor privind Uniunea Europeană” arată că românii continuă să asocieze Uniunea Europeană cu libertatea de circulație, oportunitățile economice, accesul la educație și mobilitate, dar exprimă și preocupări importante legate de costul vieții, emigrarea tinerilor, securitate și capacitatea instituțiilor europene de a răspunde provocărilor actuale.
Comparativ cu datele din 2016, se observă o schimbare semnificativă de ton în percepția publică: dacă în urmă cu un deceniu relația cu Uniunea Europeană era evaluată într-o cheie predominant optimistă și aspirațională, în prezent românii privesc apartenența europeană într-o manieră mai nuanțată, influențată de contextul economic, de tensiunile geopolitice și de transformările sociale din ultimii ani.
Sondajul arată o Românie majoritar pro-europeană, dar mai prudentă, mai critică și mai puțin entuziastă decât în 2016. Sprijinul pentru UE rămâne solid: 67% au o opinie favorabilă, iar 66% ar vota pentru rămânerea în Uniune.
Totuși, comparațiile cu 2016 arată o slăbire a entuziasmului pro-european: scade percepția că România a avut de câștigat din aderare, scade disponibilitatea declarată de a vota pentru rămânere și crește zona ambivalentă sau demobilizată.
Românii evaluează tot mai mult temele europene prin prisma impactului concret asupra vieții cotidiene: economie, prețuri, securitate, agricultură, migrație și protecția drepturilor cetățenilor.
Principalul clivaj al modului în care este percepută Uniunea Europeană este educațional. 82% dintre persoanele cu studii superioare au o opinie favorabilă, față de 61% dintre cei cu educație joasă. Persoanele cu studii superioare sunt mai favorabile UE, mai informate, mai interesate, mai mobile, mai încrezătoare în capacitatea UE de protecție și mai rezistente la discursul suveranist. Persoanele cu educație joasă sunt mai vulnerabile la percepții negative legate de prețuri, mai puțin informate și mai puțin convinse că apartenența la UE a produs beneficii.
Al doilea clivaj este generațional. Tinerii sunt mai favorabili UE, mai interesați de economie, drepturi și mobilitate, dar nu sunt neapărat lipsiți de anxietăți. Tinerii de 18–35 de ani sunt, de asemenea, mai pro-europeni, cu 78% opinii favorabile, comparativ cu 58% în grupa 51–65 de ani. Grupa 51–65 de ani apare în mai multe cazuri ca segment critic: are nivel mai ridicat de percepții nefavorabile, un grad mai mare de acord cu opiniile suveraniste și mai mult scepticism privind viitorul UE.
Regional, susținerea este mai ridicată în Sud, București și Dobrogea, 71%, și în Moldova, 69%, în timp ce în Transilvania și Banat ponderea opiniilor favorabile este mai redusă, 62%, iar cea a opiniilor nefavorabile ajunge la 35%.
Concluziile sondajului
- 67% dintre români au o opinie favorabilă despre Uniunea Europeană; 30% - „foarte favorabilă”. Însă 31% au o opinie nefavorabilă;
- 47% consideră că România a avut mai mult de câștigat din aderarea la UE, față de 62% în 2016;
- 29% cred că România a avut și de câștigat, dar și de pierdut din aderare;
- 44% sunt de acord cu opiniile partidelor care critică frecvent Uniunea Europeană și promovează o abordare suveranistă, în timp ce 54% sunt în dezacord. Doar 9% consideră aceste critici total justificate;
- 55% se consideră informați despre UE și politicile sale, față de 40% în 2016;
- 70% indică libertatea de circulație drept principal avantaj al apartenenței la UE;
- 70% spun că au călătorit într-o țară din UE în ultimele trei decenii. Dintre aceștia, 89% descriu experiența ca pozitivă, iar doar 10% ca negativă.
- 57% văd prețurile ridicate ca principal dezavantaj al apartenenței la UE;
- 66% ar vota pentru rămânerea României în UE la un eventual referendum;
- 78% consideră că securitatea Europei este amenințată în prezent;
- 51% dintre români au încredere multă și destul de multă în capacitatea UE de a-și proteja statele membre în cazul unui conflict militar;
- 23% cred că Uniune Europeană va fi mai unită și mai puternică în viitor, 44% cred că va rămâne la fel cum este acum, în timp ce 32% sunt de părere că UE se va dezintegra treptat.
