Rusia a amenințat Marea Britanie cu „consecințe” după ce drone produse de companii britanice au fost folosite de Ucraina pentru atacuri asupra unor ținte de pe teritoriul rus. Mesajul Moscovei este dur, însă ajutorul militar oferit acum Kievului nu reprezintă, în sine, o schimbare majoră față de ceea ce Londra a făcut până acum.
Amenințarea poate avea însă un scop politic și vine într-un moment în care Rusia resimte tot mai puternic efectele atacurilor ucrainene în adâncimea teritoriului său, arată o analiză The Guardian.
În același timp, există motive pentru care avertismentul Kremlinului nu poate fi pur și simplu ignorat: Rusia și-a intensificat în ultimii ani operațiunile ostile și acțiunile hibride în Europa, iar Marea Britanie este una dintre țintele sale constante.
De la ce a pornit amenințarea
Totul a început după ce Sunday Times a relatat că Ucraina a folosit două tipuri de drone produse de companii britanice pentru a lovi ținte din Rusia. Surse din Ministerul britanic al Apărării au confirmat informația. A fost identificat public unul dintre modelele folosite: Nyan, produs de BAE Systems.
Ambasada Rusiei la Londra a acuzat imediat Marea Britanie că a ales în mod deliberat „escaladarea crizei ucrainene”, în timp ce susține că dorește pace.
A urmat și amenințarea propriu-zisă: „Acțiunile Londrei vor avea inevitabil consecințe, pentru care va trebui să răspundă”, a transmis ambasada Rusiei.
Cât de importantă este, de fapt, drona britanică
The Guardian remarcă însă că livrarea acestor drone este greu de considerat o schimbare radicală în sprijinul militar acordat Ucrainei.
Marea Britanie ajută Kievul cu arme și bani încă dinaintea invaziei ruse la scară largă și s-a angajat să ofere anual câte 3 miliarde de lire sterline pentru sprijin militar până la sfârșitul acestui deceniu.
Drona Nyan costă aproximativ 100.000 de lire sterline. Este propulsată de un motor cu reacție, are aripă delta și poate lovi la peste 240 de kilometri distanță. Încărcătura sa este însă relativ mică, iar publicația britanică apreciază că arma nu are o importanță militară deosebită.
Mai mult, Londra a furnizat în trecut Ucrainei arme mult mai puternice.
Printre acestea se numără rachetele de croazieră Storm Shadow, care costă peste un milion de lire sterline bucata și au fost folosite de Ucraina inclusiv pentru atacuri asupra unor ținte din Rusia. Stocurile acestor rachete s-au redus însă considerabil.
Între timp, Ucraina și-a dezvoltat propriile arme cu rază lungă de acțiune, inclusiv rachetele de croazieră Flamingo și drone capabile să lovească mult mai departe în interiorul Rusiei.
De ce ridică Moscova tonul acum
Explicația ar putea fi în primul rând politică. Sprijinul financiar occidental este esențial pentru capacitatea Ucrainei de a continua războiul, iar Kremlinul are tot interesul să alimenteze temerile publicului din țările care ajută Kievul și să pună presiune asupra guvernelor occidentale.
Există însă și un alt motiv. Rusia începe să resimtă economic campania ucraineană de atacuri în adâncimea teritoriului său. Dronele și rachetele Kievului au lovit în mod repetat rafinării, instalații industriale și, mai recent, centre logistice și depozite din apropierea Moscovei.
Atacurile au devenit aproape zilnice. Pentru prima dată de la începutul războiului, Ucraina poate lovi în mod repetat obiective din Moscova și din împrejurimi, aflate la peste 480 de kilometri de granița ucraineană.
Liderii occidentali au ezitat mult timp să ofere Kievului o asemenea capacitate. În cele din urmă, Ucraina și-a dezvoltat-o singură.
Amenințările nu vin însă din senin
Chiar dacă mesajul transmis acum de Moscova are o puternică miză politică, istoricul acțiunilor Rusiei împotriva Marii Britanii și a altor state europene face ca avertismentul să fie luat în serios.
Rusia este acuzată de ani întregi de operațiuni ostile pe teritoriul britanic. Alexander Litvinenko, fost ofițer al serviciilor secrete ruse, a fost otrăvit mortal cu poloniu la Londra în 2006. În 2018, fostul spion rus Serghei Skripal și fiica sa, Iulia, au fost otrăviți cu agentul neurotoxic Noviciok la Salisbury.
Hackerii ruși atacă în mod constant ținte britanice, iar campaniile de dezinformare online sunt o altă componentă a presiunii exercitate de Moscova.
În ultimul timp, acțiunile atribuite Rusiei în Europa au devenit însă mai riscante. The Guardian amintește atacurile incendiare cu dispozitive ascunse în colete DHL, inclusiv în Marea Britanie, incursiunile cu drone și campania de hărțuire aeriană desfășurată în mai multe zone ale Europei.
Moscova s-ar fi aflat, cu o probabilitate foarte mare, și în spatele unei tentative de a ataca avioane cargo ucrainene pe aeroportul din Leipzig, în Germania, la începutul acestei luni. În acel caz ar fi urmat să fie folosită o dronă de mici dimensiuni, încărcată cu explozibil plastic.
Toate acestea sugerează că Rusia este dispusă să ducă efectele războiului din Ucraina tot mai mult pe teritoriul european.
Ce ar putea face Rusia împotriva Marii Britanii
John Foreman, fost atașat britanic al Apărării la Moscova, crede că răspunsul cel mai probabil este simplu: Rusia va continua ceea ce face deja. Asta poate însemna atacuri cibernetice, sabotaje, incendieri, operațiuni clandestine și campanii de dezinformare.
Potrivit lui Foreman, Rusia vizează constant infrastructura critică britanică, procesele democratice, lanțurile de aprovizionare și încrederea populației în instituții. Moscova are atât intenția, cât și experiența necesară pentru a continua astfel de atacuri neconvenționale, spune fostul diplomat.
Pericolul cel mai mare este ca acest joc al amenințărilor și provocărilor să scape la un moment dat de sub control. Tocmai de aceea, concluzionează The Guardian, Marea Britanie și NATO trebuie să împiedice ca presiunea exercitată de Rusia asupra Europei să ducă la o confruntare mult mai amplă.
G.P.
Nicușor Dan, după decizia CCR privind Legea integrității: Argumentele mele erau foarte solide. Aștept motivarea Curții
Apare o nouă taxă în România. Cine va trebui să o plătească și unde vor merge banii
David Popovici, declarații despre rivalitățile pe care le are: Provocarea pe care o lansează
Dunărea a atins la Galați cel mai mic nivel din ultimii 30 de ani. Urmează noi scăderi
