Președintele Trump intensifică presiunea economică asupra Teheranului, la mai bine de șase luni de la începutul războiului, încercând să-i forțeze pe liderii iranieni să se supună.
Campania lui Trump ar putea testa cât de multă suferință economică este dispus să suporte Iranul înainte ca liderii săi să renunțe, scrie Axios.
Iranul obținea anterior venituri importante din exporturile de petrol transportate prin Strâmtoarea Ormuz. Însă această sursă de venituri a fost sever afectată de blocada americană începută în aprilie.
Iranul se bazează acum pe taxele interne, exporturile non-petroliere și veniturile obținute din petrol înainte de război.
Deși nu a dat semne că intenționează să se predea, unii oficiali iranieni au spus că țara ar trebui să caute o modalitate de a pune capăt războiului, în loc să încerce să reziste luni sau ani de presiune economică.
Unii experți consideră că Iranul ar putea recurge la acțiuni militare înainte de a face concesii. „Doar pentru că SUA au decis să pună pe pauză operațiunea militară de amploare nu înseamnă că Iranul va face același lucru”, a declarat Chris Kennedy, responsabil pentru strategie economică la Bloomberg Economics.
Aceștia avertizează că Iranul s-ar putea confrunta în câteva luni cu dificultăți economice severe, care i-ar putea afecta efortul de război și ar putea amenința stabilitatea internă.
„Linia de plutire financiară a Iranului a fost tăiată de blocada SUA”, a scris luni William Jackson, economist-șef pentru piețele emergente la Capital Economics.
Jackson a sugerat că întrebarea esențială este cât de multă „durere economică” este Iranul „dispus să suporte pentru a-și atinge obiectivele militare și geopolitice”.
Iată cum afectează presiunea economică exercitată de Trump economia Iranului:
1. Moneda Iranului se prăbușește
Rialul, principala monedă a țării, a scăzut luni la 2,02 milioane de riali pentru un dolar, potrivit Associated Press, în mare parte din cauza costurilor economice ale războiului.
Înainte de război, un dolar valora 1,65 milioane de riali — la acel moment, un minim istoric.
Asta înseamnă că acum sunt necesari cu 22% mai mulți riali pentru a cumpăra un dolar.
2. Inflația înghite salariile
Fondul Monetar Internațional (FMI) estima în iunie că inflația din Iran va ajunge la 68,9% în 2026, cel mai ridicat nivel din 1979, potrivit Center for Strategic and International Studies.
Centrul de Statistică al Iranului a raportat că prețurile de consum din iulie au crescut cu 87,9% față de anul trecut, în timp ce inflația alimentelor și băuturilor a depășit 128%.
Raportul a atribuit creșterea sancțiunilor economice și conflictelor regionale.
3. Iranienii se confruntă cu dificultăți financiare
Deprecierea rialului și inflația ridicată îi fac pe iranieni să întâmpine dificultăți tot mai mari în a-și permite lucrurile de bază.
Ahmad Karimi, șofer de taxi, a declarat pentru AP: „Renunțăm la fructe, renunțăm la proteine, am renunțat la timpul liber, lucrăm chiar și în weekend.”
Iranienii, care se confruntau deja cu efectele declinului economic al țării, și-au exprimat recent nemulțumirile pe rețelele sociale.
4. Exporturile de petrol s-au prăbușit
Criza economică a Iranului provine în mare măsură din prăbușirea exporturilor de petrol provocată de blocadă.
Guvernatorul Băncii Centrale a Iranului, Abdolnaser Hemmati, a declarat în august că țara, asemenea altor state din regiune, practic nu mai exportă petrol.
Axios relata în mai că blocada SUA a costat Iranul cel puțin 4,8 miliarde de dolari, iar rezervele sale de petrol au scăzut drastic.
China, în mod normal un cumpărător important al petrolului iranian, a declarat luni că monitorizează îndeaproape situația și că dorește să evite escaladarea.
5. Locurile de muncă dispar, pe măsură ce cresc temerile privind recesiunea
Înainte de război, economia Iranului era estimată să crească cu 1,1% în 2026, potrivit FMI.
Acum, PIB-ul Iranului este estimat să se contracte cu 5,4% în acest an, conform prognozei FMI din iulie.
Schimbarea prognozei a avut loc pe fondul creșterii șomajului, dispariției locurilor de muncă și diminuării activității economice, alimentând temerile privind intrarea în recesiune.
Ce urmează
Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat săptămâna trecută că poate ar fi mai bine pentru Iran să „pună capăt războiului astăzi, cât timp suntem într-o poziție de forță și demnitate”, în timp ce țara suportă presiuni economice.
Dar există puține dovezi că Teheranul este aproape de capitulare, potrivit unei analize a Institute for the Study of War și a Critical Threats Project din cadrul American Enterprise Institute.
Oficialii iranieni dau vina pe SUA pentru eșecul memorandumului de înțelegere (MOU) dintre SUA și Iran de luna trecută. Potrivit analizei, acest lucru îi face să creadă că nicio concesie nu le va aduce o ameliorare economică.
„Procesul decizional al regimului poate, prin urmare, să aibă nevoie de mult timp pentru a reacționa la deteriorarea economică, chiar dacă economia se înrăutățește considerabil”, se arată în analiză.
Concluzia
Trump vrea să zdrobească Iranul prin sancțiuni extrem de dure. Însă țara a demonstrat și în trecut că are o toleranță ridicată la suferința economică.
Pacienții își vor putea vedea online rețetele, trimiterile și istoricul medical. Ce se schimbă de la 1 septembrie
CFR Cluj i-a stabilit viitorul lui Lorenzo Biliboc
Bilanțul sumbru al caniculei: Cel puțin 35.000 de decese peste nivelul normal în Europa
Incendiile din Europa scot la iveală o amenințare ascunsă: bombele și minele rămase din cele două războaie mondiale
