Românii petrec, în medie, peste patru ore pe zi pe Internet. Adolescenții ajung la cinci ore și jumătate, iar aproape două treimi dintre utilizatorii platformelor online spun că au întâlnit, în ultimul an, fraude sau conținut înșelător.
Un studiu realizat la comanda Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) arată cât de mult a intrat Internetul în viața de zi cu zi, dar și cât de expuși sunt utilizatorii la dezinformare, tentative de fraudă și conținut fals creat cu ajutorul inteligenței artificiale.
Cercetarea scoate la iveală și diferențe importante între generații, inclusiv în ceea ce privește timpul petrecut online și modul în care părinții încearcă să controleze activitatea copiilor.
Românii și viața online. Cele mai importante cifre ale studiului ANCOM
- 4 ore și 19 minute – timpul mediu petrecut zilnic pe internet de respondenți.
- 5 ore și 33 de minute – media zilnică în rândul adolescenților de 14–17 ani.
- 5 ore și 29 de minute – media pentru tinerii de 18–24 de ani.
- 65% au întâlnit fraude sau conținut înșelător în ultimul an.
- 51% au întâlnit dezinformare sau informații false.
- 38% au întâlnit deepfake-uri.
- 33% au întâlnit conturi false sau cazuri de uzurpare a identității.
- 24% folosesc Internetul inclusiv pentru jocuri de noroc sau pariuri online.
- 40% utilizează autentificarea în doi pași.
- 47% dintre minorii intervievați nu au cerut acordul părinților pentru a-și crea un cont pe o rețea socială.
- 30% dintre cei care au raportat conținut sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți de răspunsul primit.
Peste patru ore pe zi pe Internet. Tinerii stau și mai mult
Potrivit studiului, timpul mediu petrecut zilnic online este de patru ore și 19 minute. Diferențele dintre generații sunt însă considerabile.
Adolescenții de 14–17 ani petrec în medie cinci ore și 33 de minute pe Internet, iar tinerii de 18–24 de ani, cinci ore și 29 de minute. La persoanele de peste 65 de ani, media scade la trei ore și 45 de minute.
Internetul este folosit pentru activități foarte diferite. Dintre respondenți, 96% utilizează platforme de socializare, 93% folosesc servicii de căutare și informare, 90% accesează platforme de streaming, iar 83% folosesc servicii de cumpărături online.
O altă cifră atrage atenția: 24% dintre participanții la studiu declară că folosesc Internetul inclusiv pentru jocuri de noroc și pariuri online. Proporția ajunge la 33% în rândul bărbaților, față de 15% în rândul femeilor.
Aceste procente indică utilizarea serviciilor respective, nu frecvența cu care respondenții joacă sau pariază.
Dezinformarea și fraudele, experiențe frecvente
Aproape două treimi dintre respondenți, 65%, spun că au întâlnit fraude sau conținut înșelător în ultimele 12 luni.
Mai mult de jumătate, 51%, au întâlnit dezinformare sau informații false, iar 38% au fost expuși la deepfake-uri – imagini, înregistrări audio sau videoclipuri manipulate ori generate artificial, care pot crea impresia că o persoană a spus sau a făcut ceva ce nu s-a întâmplat în realitate.
Conturile false și cazurile de uzurpare a identității au fost întâlnite de 33% dintre respondenți, iar tentativele de phishing, prin care atacatorii încearcă să obțină date personale sau bancare, de 31%.
Deși aceste experiențe sunt răspândite, numai 52% dintre participanți se consideră informați despre riscurile online, iar 12% spun că sunt foarte bine informați.
Utilizatorii raportează problemele, dar puțini sunt mulțumiți de rezultat
Studiul arată că 79% dintre respondenți știu că pot raporta conținut ilegal pe platformele online.
Există însă o diferență importantă între cunoașterea acestei posibilități și încrederea în rezultatul raportării. Dintre utilizatorii care au făcut efectiv astfel de raportări, doar 30% se declară mulțumiți sau foarte mulțumiți de răspunsul primit.
În plus, 41% dintre respondenți spun că și-au schimbat comportamentul online după experiențe negative.
La capitolul protecție, 68% declară că verifică și, dacă este necesar, modifică setările de securitate și confidențialitate ale conturilor. Doar 40% folosesc însă autentificarea în doi pași, una dintre măsurile care pot reduce riscul accesării neautorizate a conturilor.
Copiii petrec cinci ore și jumătate online. Ce fac părinții?
Situația adolescenților este una dintre cele mai interesante părți ale cercetării. Pe lângă timpul mare petrecut pe Internet, studiul arată că 47% dintre minorii intervievați nu au cerut acordul părinților pentru a-și crea un cont pe o rețea socială.
În plus, 34% dintre minori afirmă că părinții lor nu folosesc niciuna dintre măsurile de supraveghere sau protecție despre care au fost întrebați.
În ceea ce îi privește pe părinții intervievați, jumătate declară că discută cu copiii despre siguranța online. Câte 34% spun că limitează timpul petrecut pe Internet, folosesc instrumentele de control parental oferite de platforme sau monitorizează conținutul accesat.
Dintre adolescenții de 14–17 ani care folosesc rețele sociale, 49% indică urmărirea influencerilor printre activitățile principale. În schimb, doar 47% dintre respondenții de această vârstă declară că folosesc internetul pentru informare, față de 75% la nivelul întregului eșantion.
Cercetarea a fost realizată online, în perioada 4 august – 1 septembrie 2026, pe un eșantion de 1.450 de persoane cu vârste de cel puțin 14 ani. Au fost intervievate persoane care utilizaseră platforme online în ultimele 12 luni și participau la decizia privind folosirea acestora.
G.P.
