Dacă vreodată cultura ta de fasole ajunge sub atacul omizilor, află că plantele nu sunt chiar lipsite de apărare. De fapt, ele pot chema în ajutor adevărate „trupe speciale” formate din viespi care devorează omizile.
Oamenii de știință au descoperit acum modul în care plantele de fasole reușesc această performanță uimitoare.
Specia Phaseolus vulgaris (fasolea comună) este una dintre cele mai cultivate plante de fasole din lume și include varietăți populare precum fasolea roșie kidney, fasolea neagră, fasolea pinto sau fasolea albă Navy. Dacă ai avut vreodată fasole în grădină sau în cămară, sunt șanse mari să fi fost vorba despre această specie.
Cercetătorii conduși de imunologul vegetal Natalia Guayazán Palacios au reușit să descifreze mecanismul prin care această plantă beneficiază de o armată la cerere. Desigur, plantele nu „strigă” literalmente după ajutor. Ele emit compuși chimici volatili, iar reacția viespilor este rezultatul unei relații evolutive complexe dezvoltate de-a lungul timpului între plante și insecte.
Viespile, care au sisteme nervoase capabile să învețe și să recunoască anumite semnale, au ajuns probabil să asocieze mirosul unei plante atacate de omizi cu o oportunitate excelentă de hrană. Astfel, atât planta, cât și viespile au avut de câștigat din această colaborare involuntară.
De-a lungul generațiilor, plantele care produceau combinațiile potrivite de substanțe volatile atunci când erau atacate aveau șanse mai mari să supraviețuiască și să producă semințe.
Noul studiu a identificat și mecanismul imunologic exact care stă la baza acestui „parfum de alarmare”. Totul pornește de la un receptor aflat pe suprafața frunzelor.
Receptorii biologici sunt proteine capabile să primească și să transmită informații în interiorul organismului. În cazul fasolei, cercetătorii au descoperit receptori specializați care detectează inceptina, o peptidă prezentă frecvent în saliva omizilor.
Atunci când omizile rod frunzele, receptorii detectează această substanță și declanșează o reacție imunitară complexă. Planta nu doar că încearcă să își repare țesuturile afectate, ci începe și să emită un amestec specific de compuși volatili care atrag viespile prădătoare, scrie Science Alert.
„Recunoașterea inceptinei nu doar amplifică răspunsul la rănire, ci activează și o cale imunitară specifică erbivorelor, care declanșează emiterea unui amestec distinct de substanțe volatile ce recrutează viespi prădătoare pentru a elimina omizile de pe plante”, explică oamenii de știință.
Experimentele care au ajuns la această concluzie au fost realizate în câmpuri cultivate din Oaxaca, unde activitatea viespilor era intensă în anii 2023 și 2024. Oamenii de știință au cultivat plante de fasole în perechi: una cu receptori funcționali pentru inceptină și una modificată genetic, lipsită de receptorii respectivi.
Unele plante au fost tratate cu salivă de omidă, altele cu o formă purificată de inceptină. Un alt grup a fost pur și simplu tăiat cu o lamă și stropit cu apă.
Pentru a simula un atac real, cercetătorii au prins omizi moarte de Spodoptera frugiperda pe plante și au urmărit reacția viespilor. Rezultatele au fost clare: plantele fără receptori pentru inceptină au primit cu aproximativ 40% mai puține vizite din partea viespilor, atât după expunerea la saliva omizilor, cât și după tratamentul cu inceptină purificată.
Interesant este că simpla deteriorare fizică a frunzelor nu a făcut nicio diferență. Cu alte cuvinte, nu mușcăturile în sine declanșează alarma, ci substanțele chimice din saliva omizilor.
Experimentele de laborator au confirmat că receptorii pentru inceptină sunt direct responsabili pentru producerea acelui amestec special de compuși volatili care atrage viespile. Plantele fără acești receptori nu au produs „parfumul” specific unui atac de omizi, ci doar substanțele obișnuite asociate unei răni mecanice, se arată într-un raport publicat de jurnalul Science Advances.
Descoperirea ar putea contribui la dezvoltarea unor metode naturale de protejare a culturilor, fără pesticide, folosind mecanismele deja existente în natură.
Germania acuză Ucraina că a ordonat operațiunea de sabotare a gazoductului Nord Stream
Cunoaștem al doilea meci din optimile de finală de la Cupa Mondială 2026
A sosit în sfârșit momentul hibrid al aviației
DIICOT critică reacțiile politice despre ancheta azilelor din Bihor: Presiune nepermisă asupra celor chemați să aplice legea
