Oamenii de știință au descoperit cum mirosea orașul antic Pompeii, îngropat în lavă acum aproape 2.000 de ani.
Folosind o metodă numită „arheologie senzorială”, cercetătorii pot reconstrui peisaje olfactive antice. Iar cercetări recente arată că interioarele caselor oamenilor bogați din Pompeii aveau un miros lemnos și de pământ, cu o notă subtilă de citrice, scrie Science Alert.
O echipă de cercetători europeni a descoperit acest detaliu specific analizând două arzătoare de tămâie (cădelnițe) din teracotă, vechi de 2.000 de ani.
Vasele au fost excavate cu zeci de ani în urmă din Pompeii și din orașul învecinat Boscoreale. Unul provenea dintr-o clădire aflată în curs de transformare în han când Muntele Vezuviu a erupt, în anul 79 d.Hr., iar celălalt a fost găsit într-un altar dintr-o vilă rurală.
Forma și contextul arheologic indicau clar utilizarea lor pentru arderea ofrandelor parfumate în timpul ritualurilor de acasă, o practică descrisă frecvent de autorii romani antici.
Pentru a afla ce anume se ardea, echipa a extras mici mostre din interiorul vaselor și le-a supus mi multor teste.
Mai exact, analiza urmelor minerale microscopice lăsate de plantele arse, căutarea fitoliților, adică structuri minuscule de siliciu produse de plante, care supraviețuiesc mii de ani, și cromatografia de gaze și spectrometria de masă pentru identificarea amprentelor moleculare ale rășinilor și uleiurilor.
O notă subtilă de citrice
Spre surprinderea cercetătorilor, niciun arzător nu conținea urme de balegă uscată de animale (combustibil comun în antichitate). În schimb, s-au găsit dovezi clare ale arderii unor plante lemnoase locale, precum stejarul, laurul, ierburi și membri ai familiei fructelor cu sâmbure.
Cea mai importantă descoperire a fost identificarea unei rășini speciale într-una dintre cădelnițe. Analizele au arătat că rășina provenea din aceeași familie botanică cu tămâia, fiind cel mai probabil elemi, adusă de la marginile îndepărtate ale rețelelor comerciale ale Imperiului Roman.
Aceasta indică faptul că substanțele aromatice din Arabia, Africa tropicală și Asia călătoreau pe Marea Roșie, treceau prin Alexandria și ajungeau în final în casele din Pompeii.
Este prima dovadă arheologică directă a arderii rășinilor importate în cadrul cultului domestic pompeian.
De asemenea, s-au detectat urme chimice de produse din struguri (vin sau oțet), care sugerează ritualul roman în care credincioșii turnau vin în timp ce ardeau tămâie. Faptul că un parfum efemer a lăsat amprente detectabile după două milenii reprezintă cea mai apropiată experiență de o adevărată mașină a timpului, se arată într-un raport publicat de jurnalul Antiquity.
CCR a amânat decizia pe două legi importante: Noile declarații de avere și un jalon PNRR de aproape un miliard de euro
Atac cu dispozitiv incendiar la Ambasada României din Elveția: Vegetația din fața clădirii a luat foc
Imagini spectaculoase cu eclipsa de soare. Cum s-a văzut în România (Foto & Video)
David Popovici a stabilit un nou record al competiției și s-a calificat în finală la 100 de metri liber, la Campionatele Europene de înot
