O statuie de aproape patru metri a Domnului Goe, instalată în Gara de Sud din Ploiești ca reper contemporan inspirat de Caragiale, a devenit în câteva zile subiectul unui război cultural și politic. O artistă a colorat-o în cele șapte culori ale curcubeului pentru festivalul Artown NOW. PSD a cerut „curățarea” ei, AUR a vorbit despre „propagandă LGBT introdusă pe ușa din dos”, iar liderul PNL Prahova a cerut readucerea statuii la forma inițială. Primarul Ploieștiului răspunde că „un curcubeu va rămâne mereu curcubeu”, artista spune că nu a încercat să reproducă steagul Pride, iar societatea de gospodărire urbană s-a retras între timp din festival.
Povestea a început ca o intervenție artistică în cadrul celei de-a cincea ediții Artown NOW, festival de artă urbană desfășurat la Ploiești între 18 septembrie și 4 octombrie sub tema „Gramatica libertății”.
Printre lucrările incluse în program se află statuia Domnului Goe din Gara de Sud, realizată în 2023 de sculptorul Ciprian Tauciuc și reinterpretată anul acesta de artista Corina Monea - OCU. Înainte de izbucnirea controversei, proiectul era prezentat drept una dintre lucrările festivalului care pornesc de la personajele și memoria lui Caragiale.
Statuia nu este veche și nici monument istoric. A fost instalată în iulie 2023 chiar în Gara de Sud, măsoară aproape patru metri și fusese gândită de organizatorii Artown drept un landmark contemporan pentru „orașul lui Caragiale”.
Anul acesta, Corina Monea a acoperit sculptura cu o succesiune de culori inspirate de curcubeu.

De aici a început disputa.
PSD: „Un simbol al copilăriei și al culturii românești”
PSD Ploiești a reacționat printr-un comunicat foarte dur, în care a interpretat intervenția drept una legată de comunitatea LGBT și a cerut revenirea statuii la forma anterioară.
Organizația a vorbit despre „mutilarea ideologică” a lui Domnul Goe, despre „propagandă curcubeu” și despre o „agendă woke”, susținând că statuia ar fi devenit suportul unei ideologii care nu are legătură cu identitatea orașului.
PSD a numit Domnul Goe „un simbol al copilăriei și al culturii românești” și a solicitat „curățarea urgentă” a vopselei și readucerea lucrării la aspectul inițial.
În aceeași direcție a mers și viceprimarul Alexandru Săraru (AUR), care a cerut să afle cine a aprobat intervenția și în baza căror documente. El a susținut că nu vede în episod doar o intervenție artistică, ci o posibilă introducere în spațiul public a unor mesaje ideologice.
„Propagandă LGBT introdusă pe ușa din dos”, a fost formularea folosită de viceprimar, care a anunțat că va cere administrației toate documentele și aprobările privind proiectul. Declarația integrală a fost oferită publicației locale PHonline.
Și liderul PNL Prahova cere revenirea la forma inițială
Controversa a trecut dincolo de PSD și AUR. Președintele PNL Prahova, deputatul Mircea Roșca, a spus că Domnul Goe devenise un „simbol al Ploieștiului” și a cerut readucerea statuii la forma inițială.
„Dacă până ieri Domnul Goe le spunea, în felul lui, «Bun venit la Ploiești!» celor care coborau din tren, astăzi întrebarea mea este simplă: ce le mai spune și în numele cui?”, a scris Roșca.
El a susținut că aspectul actual poate fi asociat simbolisticii LGBT și a spus că nu își imaginează că administrația locală ar fi autorizat o asemenea schimbare.
Tocmai calificarea lui Goe drept „simbol” a provocat apoi un val de ironii pe rețelele sociale. O parte dintre comentatori i-au amintit liderului PNL că personajul lui Caragiale nu fusese creat ca model pozitiv, ci ca personaj satiric.
Artista: „Nu am vrut să provoc un război cultural”
Corina Monea spune însă că interpretarea politică nu corespunde intenției sale. Într-un interviu acordat Observatorului Prahovean, artista explică faptul că nu a pornit de la steagul Pride, ci de la spectrul complet al curcubeului și de la contrastul dintre culoare și orașul predominant gri.
„Nu am vrut să provoc un război cultural. Am vrut să fac artă”, spune ea.
Explicația ei pleacă inclusiv de la numele orașului: „Ploieștiul este orașul ploii, iar curcubeul apare după ploaie.”
Artista mai spune că vede curcubeul ca pe o imagine a luminii și speranței după un moment dificil. În același timp, precizează că diversitatea și incluziunea sunt pentru ea valori pozitive și că nu este deranjată dacă lucrarea este citită și în această cheie.
De altfel, susținătorii proiectului atrag atenția și că intervenția artistei folosește șapte culori, la fel ca reprezentarea tradițională a curcubeului, în timp ce versiunea modernă cea mai cunoscută a steagului Pride are doar șase benzi.

Primarul răspunde cu Biblia: „Curcubeul va rămâne curcubeu”
Primarul Ploieștiului, Mihai Polițeanu, a intervenit în dispută cu o referință la Geneza, pasajul în care curcubeul apare drept semn al legământului biblic.
Concluzia sa: „Curcubeul va rămâne mereu curcubeu și semn de vreme bună după ploaie, nu ideologie.”
Polițeanu a continuat ironic, afirmând că nici trandafirii roșii nu devin automat un simbol politic doar pentru că sunt folosiți de un partid.
Disputa a avut și o consecință administrativă concretă. Servicii de Gospodărire Urbană Ploiești a anunțat că se retrage din calitatea de partener instituțional al Artown NOW 2026 și a cerut ca sigla și numele societății să fie eliminate de pe materialele festivalului.
SGU a invocat „neutralitatea instituțională” și faptul că asocierea cu teme „ideologice sensibile, cu potențial de polarizare socială” nu intră în misiunea societății.
În același timp, compania a precizat că retragerea „nu constituie o poziționare față de conținutul artistic” al festivalului, relatează Telegrama.
Una peste alta, controversa de la Ploiești are și un strat de ironie. Politicienii se ceartă dacă Domnul Goe - produsul unei satire despre educație precară, răsfăț, aparențe și incapacitatea adulților de a corecta comportamente evidente - este un „simbol” cultural care trebuie protejat de o intervenție ideologică.
Astfel, o statuie contemporană a unuia dintre cele mai satirice personaje ale lui Caragiale a ajuns, la peste un secol de la publicarea schiței, să declanșeze exact genul de dispută despre aparențe, statut și indignare publică pe care literatura lui Caragiale le observa atât de atent. La limbaj, mai au puțin de lucrat. (S.D.S.)
