Uniunea Europeană a lansat oficial programul pentru construirea a șapte centre uriașe de date dedicate dezvoltării inteligenței artificiale, o investiție care ar putea ajunge la 30 de miliarde de euro și care urmărește să reducă decalajul față de SUA și China în cursa pentru AI.
Comisia Europeană a deschis joi procedura prin care consorțiile interesate pot depune proiecte pentru construirea a șapte așa-numite „gigafabrici AI”, infrastructuri de calcul de ultimă generație destinate antrenării modelelor avansate de inteligență artificială, scrie Politico.
Inițiativa pune în aplicare promisiunea făcută de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la summit-ul dedicat inteligenței artificiale de anul trecut, de a accelera dezvoltarea capacităților europene în acest domeniu.
Planul prevede construirea a:
- patru centre de dimensiuni mai mici, echipate cu între 25.000 și 75.000 de cipuri specializate pentru AI;
- trei centre de mari dimensiuni, fiecare dotat cu între 40.000 și 100.000 de cipuri.
Comisia Europeană estimează că proiectele câștigătoare vor fi selectate la începutul anului viitor, iar constructorii vor avea la dispoziție 18 luni pentru finalizarea acestora.
Cum vor fi finanțate proiectele
- până la 1 miliard de euro finanțare publică pentru fiecare centru de dimensiuni mai mici;
- până la 2 miliarde de euro pentru fiecare dintre cele trei centre mari;
- finanțarea publică nu va putea depăși 35% din investiția totală, restul urmând să provină din capital privat.
Executivul european a alocat deja un miliard de euro și intenționează să adauge alte patru miliarde în viitorul buget multianual al UE, dacă negocierile bugetare vor permite acest lucru.
Împreună cu investițiile private, valoarea totală a proiectului ar putea ajunge la aproximativ 30 de miliarde de euro.
Ce țări susțin proiectele
Pentru a participa la competiție, fiecare consorțiu trebuie să fie sprijinit de cel puțin un stat membru.
Țările care susțin construirea celor trei mari centre sunt:
- Germania;
- Grecia;
- Italia;
- Portugalia;
- Spania.
Pentru centrele de dimensiuni mai mici concurează:
- Cehia;
- Danemarca;
- Finlanda;
- Franța;
- Polonia.
Comisia Europeană susține că cererea pentru putere de calcul este deja foarte ridicată, respingând criticile potrivit cărora noile centre ar putea rămâne subutilizate.
În același timp, oficialii europeni recunosc că piața cipurilor performante este dominată în prezent de producători americani, precum Nvidia, însă speră ca pe termen lung să apară și alternative.
Bruxelles-ul cere, de asemenea, ca toate proiectele să demonstreze că vor utiliza tehnologii eficiente energetic și sustenabile, în contextul preocupărilor privind consumul ridicat de electricitate și apă al centrelor de date moderne.
Tensiuni în Parlament la votul pentru SAFE. Miruță către AUR: Sunteți împotriva apărării României
Cum să gestionezi momentele de suferință intensă: patru tehnici care te ajută să-ți recapeți claritatea mentală
Universitatea Craiova, eliminată din Liga Campionilor de Levski Sofia după un meci spectaculos
Carburanții se scumpesc din nou. Motorina trece de 10 lei pe litru, benzina se apropie de maximele istorice
