Un procuror membru al CSM o contrazice frontal pe șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, în scandalul dosarelor închise prin prescripție. Claudiu Sandu susține că adevărata cauză a „catastrofei judiciare” nu a fost activitatea procurorilor, ci deciziile Curții Constituționale și presiunile exercitate asupra magistraților care au încercat să aplice dreptul european, afirmând că „cei care au distrus orice urmă de independență pretind astăzi că apără independența”.
Procurorul Claudiu Sandu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a reacționat după declarațiile făcute de șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, în ședința de ieri a Secției pentru judecători, în care aceasta a susținut că vina pentru dosarele închise prin prescripție aparține în principal politicienilor și organelor de urmărire penală (procurorilor).
Într-o postare publicată pe Facebook, Sandu afirmă că explicația este incompletă și susține că adevărata cauză a „catastrofei judiciare” a fost reprezentată de interpretările succesive date de Curtea Constituțională în materia prescripției răspunderii penale.
Reacția sa vine după ce Lia Savonea a acuzat, marți, că opinia publică a fost manipulată în legătură cu dosarele prescrise și că judecătorii nu au făcut altceva decât să aplice legea și standardele europene privind protecția drepturilor fundamentale.
„Au fost identificați doi vinovați: politicienii și procurorii”
Claudiu Sandu, unul dintre magistrații care au apărut în documentarul Recorder Justiție capturată, spune că în ședința Secției pentru judecători au fost indicați drept responsabili pentru efectele prescripției atât oamenii politici, cât și procurorii care ar fi trimis prea târziu dosarele în instanță.
„În ședința Secției de judecători de astăzi (marți, 9 iunie - n.red.) au fost identificați doi vinovați - oamenii politici și organele de urmărire penală (adică procurorii) care au trimis prea târziu în judecată și astfel nu a putut fi evitată prescrierea faptelor”, afirmă acesta.
"Sunt convins ca metoda coperta sau înlocuirea câte unui membru din complet care a avut drept efect reluarea de la zero a cercetării judecătorești (deși CEDO nu cere astfel de măsuri radicale), ani de zile de amânări inutile în dosare cu miză, detașări succesive sau revocarea unor delegări sau detașări sunt tot o expresie a independenței absolute a judecătorului.
Această independență este înțeleasă că pot să fac orice nenorociri judiciare fără să suport nici un fel de consecințe pentru că, nu-i așa, suntem magistrați", spune Claudiu Sandu.
Procurorul este însă de acord cu partea referitoare la responsabilitatea clasei politice, despre care afirmă că ar fi putut interveni legislativ pentru a evita efectele produse de deciziile Curții Constituționale.
„Este adevărat că, dacă oamenii politici ar fi dorit, ar fi putut salva prescrierea răspunderii penale intervenind legislativ în intervalul de timp prevăzut de lege. Dar nu s-a dorit”, susține Sandu.
Acuzații la adresa CCR
Procurorul CSM afirmă că punctul de cotitură a fost reprezentat de cele două decizii succesive ale Curții Constituționale privind întreruperea termenului de prescripție. Potrivit acestuia, după prima decizie a CCR, majoritatea instanțelor au continuat să considere că prescripția poate fi întreruptă prin acte de procedură comunicate suspectului sau inculpatului.
„99% din practica judiciară a mers în această direcție, judecătorii fiind conștienți de catastrofa la care s-ar fi ajuns dacă prescripția specială ar fi dispărut peste noapte”, afirmă procurorul.
Ulterior, susține el, o nouă hotărâre a Curții Constituționale a stabilit că această interpretare era greșită și că mecanismul prescripției speciale nu mai exista în legislație. „Nişte oameni numiţi politic la CCR au redus la tăcere marea masă a magistraţilor penalişti care interpretaseră legea în spiritul său”, scrie Sandu.
Apărarea magistraților care au invocat dreptul european
Claudiu Sandu evocă și conflictul juridic care a urmat după intervenția Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care a permis instanțelor naționale să lase neaplicate anumite efecte ale deciziilor CCR atunci când acestea intrau în conflict cu obligațiile europene privind combaterea fraudei și corupției.
Procurorul susține că magistrații care au încercat să aplice jurisprudența CJUE au fost supuși unor presiuni și anchete disciplinare. „Niște magistrați curajoși nu au acceptat ca infractorii să scape și au mers la Curtea Europeană de Justiție. Pentru prima dată, această instanță a arătat ca deciziile unei Curți Constituționale pot fi lăsate fără efect, iar magistratul poate aplica direct legislația europeană”, afirmă el.
Sandu acuză că acești magistrați au fost ulterior „sancționați”, „eliminați din completuri” sau supuși unor acțiuni disciplinare menite să descurajeze astfel de demersuri.
"Cine a săvârșit astfel de fapte? Cei care azi clamează independența justiției, cei care astăzi îi înfierează pe cei care își permit să critice unele decizii definitive, cei care se plâng că Guvernul îi abuzează. Era de neconceput ca un magistrat să nu aplice deciziile unei instanțe naționale și să aplice direct legislația europeană. Până la urmă trebuie să fim suveraniști", acuză Claudiu Sandu.
În continuare, el enumeră măsurile luate împotriva judecătorilor curajoși, printre care hărțuiri ale Inspecției Judiciare, note mici date la examenele de promovare, revocarea unor detașări și delegări.
"Culmea, cei care au distrus orice urmă de independență pretind astăzi că apară independența. Atunci când îi pedepsești pe cei care, manifestându-și independența, și-au permis să mai dea câte o condamnare a unui mare corupt, când ai revocat delegări sau detașări pentru că magistratul nu mai corespundea standardului impus, când ai trimis Inspecția Judiciară să hărțuiască niște oameni care și-au permis să nu fie de acord cu tine, când le dai note în batjocură la funcțiile de conducere celor care au făcut greșeala de a se înscrie la concurs împotriva favoriților clicii de la vârful justiției, când îți aduci aminte după aproape un an că este posibil ca un magistrat să fi avut o manifestare nedeontologică și te sesizezi din oficiu, nu prea mai poți să pretinzi că aperi independența justiției.
În realitate, distrugerea independenței judecătorilor urmată de valuri de achitări și restituiri de dosare a creat furia publică, care a asigurat combustibilul pentru măsurile luate de Guvern împotriva magistraților.
Personal cred că aceasta a fost o strategie cu participarea ambelor părți, iar motivul pentru care cred aceasta este că, în timp ce pare că se dădea o luptă pentru independenta justiției împotriva Guvernului, se pronunțau soluții apoplexice, cum a fost soluția privind actele întocmite de lucrătorii DGA, care a condus la un nou val de dosare distruse iremediabil", spune Sandu.
„Rezultatele vorbesc de la sine”
În finalul mesajului său, procurorul CSM susține că efectele produse de controversa privind prescripția se văd în numărul mare de dosare închise și în percepția publică asupra justiției.
„Salvarea corupților, dar nu numai (inclusiv traficanți de copii sau de droguri au fost salvați), dispariția marilor dosare de corupție sau de evaziune fiscală (deși toată lumea constată generalizarea fenomenului corupției, precum și furtul generalizat din banul public), sentimentul cetățeanului că nu mai există justiție, toate acestea nu pot fi ascunse sub masca respectării unor principii europene sau internaționale”, afirmă Sandu.
Acesta concluzionează că există „două adevăruri” despre criza prescripției: : "cel în care hoții și criminalii trebuie tratați cu empatie și trebuie salvați din ghearele procurorilor, care sunt niște ticăloși abuzivi, dar și cel în care organele de urmărire penală au fost dezarmate, prin legi scrise cu rea-credință, de posibilitatea de a mai lupta eficient cu hoții, iar ultimii judecători curajoși sunt uciși într-un cor de urlete ale boților sau ale Inspecției Judiciare".
„Cei chemați să stabilească adevărul sunt beneficiarii actului de justiție - cetățenii. Dacă sunt mulțumiți de actul de justiție, înseamnă că Secția pentru judecători are dreptate; dar dacă nu sunt mulțumiți de actul de justiție, este posibil să am eu dreptate”, își încheie acesta mesajul.
Poziția Liei Savonea: vina aparține legiuitorului și organelor de urmărire penală
În ședința Secției pentru judecători a CSM de marți, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a susținut că tema prescripției a fost folosită pentru a alimenta o campanie împotriva sistemului judiciar și a respins ideea că judecătorii ar purta principala responsabilitate pentru închiderea unor dosare importante.
Afirmațiile au fost făcute în contextul criticilor lansate de premierul Ilie Bolojan la adresa sistemului judiciar și al dezbaterii publice privind dosarele închise prin prescripție.
Savonea a afirmat că vina aparține în primul rând legiuitorului, care nu a intervenit la timp pentru a corecta cadrul legal după deciziile Curții Constituționale, dar și organelor de urmărire penală care au trimis în instanță dosare aflate aproape de împlinirea termenelor de prescripție. Potrivit acesteia, judecătorii nu au făcut altceva decât să aplice legea și deciziile instanțelor supreme naționale și europene.
Totodată, șefa ÎCCJ a susținut că discuția publică s-a concentrat în mod disproporționat asupra cauzelor penale și că au fost prezentate „jumătăți de adevăr și jumătăți de minciună”, în timp ce efectele reale ale problemei au fost simplificate pentru a genera ostilitate față de magistrați.
Kelemen Hunor: Până la sfârșitul lunii iunie ar trebui să avem guvern politic. Din a doua sau a treia încercare
Horoscop zilnic: 10 iunie
Alexander Zverev, campion la Roland Garros: Primul titlu de Grand Slam din cariera germanului
Când te îneci în bani: Un colac Louis Vuitton de 4.400 de dolari face valuri pe Internet (Video)
