Emmanuel Macron îl primește duminică pe premierul canadian Mark Carney în Saint-Pierre-et-Miquelon, micul teritoriu francez aflat la numai aproximativ 25 de kilometri de coasta Canadei. Locul este simbolic, dar agenda este foarte concretă: cei doi vor discuta despre securitatea aprovizionării cu petrol și gaze, apărare, minerale critice și tehnologii avansate, în timp ce Canada încearcă să își reducă dependența de Statele Unite și să se apropie de Europa. Vizita are și o dimensiune geopolitică suplimentară: Donald Trump a publicat recent o hartă în care Saint-Pierre-et-Miquelon, Canada, Groenlanda și alte teritorii apăreau sub drapel american.
Mark Carney va deveni duminică primul premier canadian care efectuează o vizită oficială în Saint-Pierre-et-Miquelon, potrivit biroului său. Emmanuel Macron este, la rândul său, primul președinte francez care ajunge în arhipelag după François Hollande, în 2014.
Cei doi vor avea un prânz de lucru și vor face ulterior o declarație comună. Programul oficial include și o ceremonie la monumentul voluntarilor Franței Libere.
Saint-Pierre-et-Miquelon are mai puțin de 6.000 de locuitori și reprezintă singurul teritoriu francez rămas în America de Nord. Franța și Canada împart aici inclusiv o frontieră maritimă.
Energia a devenit una dintre mizele imediate
Vizita are o importanță deosebită pe fondul crizei energetice provocate de războiul din Orientul Mijlociu și de perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz. Macron a spus explicit, vineri, că una dintre temele întâlnirii cu Carney va fi creșterea schimburilor de produse petroliere și gaze naturale lichefiate.
„Duminică mă voi întâlni și cu premierul Canadei, Mark Carney, la Saint-Pierre-et-Miquelon, pentru a ne consolida schimburile comerciale în materie de produse petroliere și gaze naturale lichefiate”, a declarat președintele francez după o reuniune cu liderii partidelor parlamentare.
Macron a spus și că întâlnirea are legătură cu demersurile Franței de a găsi rute și furnizori alternativi la petrolul și gazele afectate de blocajele din Golf. Franța încearcă, potrivit președintelui, să își securizeze aprovizionarea pentru lunile următoare și să reducă presiunea asupra prețurilor, într-un moment în care carburanții au ajuns la niveluri record în Europa.
Canada se îndepărtează de dependența de SUA
Pentru Mark Carney, întâlnirea face parte dintr-o repoziționare diplomatică mult mai amplă.
Canada încearcă să își diversifice relațiile comerciale și strategice după deteriorarea raporturilor cu Washingtonul și după amenințările repetate ale lui Donald Trump privind transformarea Canadei în „al 51-lea stat”.
Reuters scrie că Ottawa și Uniunea Europeană discută acum despre o formă de „alianță unică”, după ce Ursula von der Leyen a deschis chiar posibilitatea ca țara să devină primul „membru asociat” al UE - un statut care deocamdată nu există juridic și ar trebui definit de cele două părți.
Carney a vorbit săptămâna aceasta în Parlamentul European despre nevoia de „reziliență colectivă” și despre complementaritatea dintre resursele Canadei și capacitățile industriale și tehnologice ale Europei.
Canada aduce, potrivit premierului, energie, minerale critice, expertiză în inteligență artificială, tehnologie cuantică și spațiu, în timp ce Europa oferă piață, capacitate industrială și o bază de apărare în reconstrucție.
În discuțiile de la Saint-Pierre-et-Miquelon, Macron și Carney vor aborda tocmai aceste domenii: energie, minerale critice, industria aerospațială, inteligență artificială, tehnologie cuantică, sateliți și supercomputing.
Și un mesaj despre suveranitate
Alegerea locului are și o dimensiune politică evidentă. Reuters relatează că vizita are loc la câteva săptămâni după ce Donald Trump a publicat pe rețelele sociale o hartă în care Statele Unite, Canada, Groenlanda, Islanda, Mexicul, America Centrală, Caraibele și inclusiv Saint-Pierre-et-Miquelon apăreau acoperite de steagul american.
Franța nu a reacționat atunci public.
Diplomați citați de Reuters spun însă că întâlnirea de duminică are și o greutate simbolică în reafirmarea suveranității. Un oficial francez a explicat că într-un teritoriu de numai 5.800 de locuitori se concentrează mai multe teme strategice: prezența Franței în Atlanticul de Nord, apropierea de Arctica și SUA, suveranitatea maritimă și cooperarea cu Canada.
Biroul lui Macron spune, la rândul său, că Franța și Canada împărtășesc „aceleași valori ale libertății, democrației, statului de drept și respectului pentru suveranitatea națională”.
Carney a formulat miza mai larg: „Canada și Franța împart mai mult decât o frontieră. Avem o istorie comună, valori comune și un angajament ferm pentru construirea unei lumi mai sigure și mai prospere. Într-o lume incertă, președintele Macron și cu mine înțelegem importanța acestei relații.”
Războiul din Iran accelerează tranziția către energia curată. Dar încă nu este suficient pentru a ajuta planeta
Acum 100 de ani, Regina Maria a plecat să „pună România pe hartă” în America. Ce a rămas din cel mai spectaculos turneu diplomatic românesc
Mureșan promite că nu „stinge lumina” aprinsă de Bolojan: „Vom curăța dezordinea adunată în 30 de ani”
FCSB a suferit o pierdere grea înaintea meciului cu Universitatea Craiova
