În timp ce debitul Dunării a coborât în septembrie la unul dintre cele mai scăzute niveluri din istoria măsurătorilor, statul român a redus intervențiile hidrotehnice din zona Cernavodă în loc să le intensifice.
Cel mai important utilaj de dragare a fost retras după expirarea contractului, iar Guvernul nu a emis nici până acum hotărârile necesare pentru continuarea lucrărilor destinate asigurării debitului de apă pentru răcirea reactoarelor centralei nucleare.
Deși autoritățile au fost avertizate încă din august asupra situației critice, Ministerul Transporturilor și Guvernul nu au oferit explicații pentru blocaj, scrie News.ro.
Dunărea a scăzut, dar lucrările s-au oprit
La sfârșitul lunii august, când debitul Dunării la intrarea în România ajunsese la doar 1.600 de metri cubi pe secundă, fiind la mai puţin de jumătate faţă de media normală de 3.900 mc/s, trei utilaje lucrau în zona Cernavodă pentru remodelarea albiei fluviului. Intervențiile erau considerate urgente, iar Comitetul Național pentru Situații de Urgență fusese convocat pentru adoptarea măsurilor necesare.
Două săptămâni mai târziu, situația hidrologică s-a înrăutățit. Debitul Dunării a coborât la aproximativ 1.250 mc/s, însă lucrările nu au fost accelerate, ci reduse cu aproape două treimi.
Cel mai performant utilaj, draga Administrației Fluviale „Dunărea de Jos” Galați, cu o capacitate de îndepărtare a 7.000-8.000 de metri cubi de sedimente pe zi, nu mai operează la Cernavodă. Nava a fost relocată la aproape 200 de kilometri distanță, în apropiere de Giurgiu, după ce contractul de dragaj s-a încheiat pe 30 august.
„Pe 30 august s-au efectuat măsurătorile pentru confirmarea volumului dragat la Km 345-Km 342 și s-a încheiat contractul de dragaj”, a declarat pentru News.ro Adrian Maizel, purtătorul de cuvânt al AFDJ Galați.
Retragerea utilajului vine însă în contradicție cu hotărârea adoptată de CNSU pe 21 august, care prevedea mobilizarea, în regim de urgență, a oricărei drage disponibile în țară pentru lucrările din zona Cernavodă.
Lucrările următoare există pe hârtie, dar nu și în teren
Problema nu este că intervențiile ar fi fost finalizate, ci că următoarea etapă nu a mai fost aprobată. Raportul tehnic întocmit de Apele Române indica necesitatea continuării dragajelor pe încă 3-4 kilometri în aval de confluența cu Bala, pentru lărgirea și adâncirea șenalului și eliminarea pragurilor formate de bancurile de nisip.
Pentru aceste lucrări era nevoie de o nouă hotărâre de guvern și de alocarea fondurilor necesare.
Potrivit unui reprezentant guvernamental familiarizat cu situația care a vorbit cu News.ro sub rezerva anonimatului, au fost solicitate fonduri pentru îndepărtarea a 500.000 de metri cubi de sedimente, însă Executivul nu a luat încă o decizie. Mai mult, nici operațiunile efectuate în august pentru dragarea a 100.000 de metri cubi nu ar fi fost încă plătite.
În paralel, digul de piatră construit în zonă a fost finalizat, însă eficiența sa este limitată. Varianta extinderii acestuia a fost abandonată din cauza costurilor uriașe, a impactului asupra navigației și a lipsei de timp, iar autoritățile analizează acum o soluție alternativă cu cinci barje și două pontoane militare, intervenție care nici aceasta nu poate începe deoarece nivelul apei este încă prea ridicat pentru aplicarea ei.
Guvernul și Ministerul Transporturilor nu răspund
La sfârșitul lunii august, reprezentanții Guvernului transmiteau că dragajul continuă fără întrerupere și că intervențiile depind exclusiv de evoluția debitului Dunării.
„Deocamdată se draghează continuu, în mai multe puncte. Nu există un moment anume prevăzut să se oprească, e în funcție de cum variază debitul Dunării la Cernavodă”, declara atunci purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu.
Realitatea din teren este însă diferită: principalul utilaj a fost retras, contractul a expirat, iar actele administrative necesare continuării lucrărilor nu au fost emise, deși nivelul Dunării a continuat să scadă.
News.ro a solicitat explicații Ministerului Transporturilor și Guvernului privind motivele pentru care draga AFDJ nu mai operează la Cernavodă, stadiul plăților pentru lucrările deja executate și situația aprobării fondurilor pentru noile intervenții. Până la momentul publicării acestui articol, niciuna dintre instituții nu oferise un răspuns.
Astfel, în timp ce Dunărea ajunge la cote tot mai mici, reacția statului pare blocată între contracte expirate, hotărâri de guvern neadoptate și decizii care întârzie exact într-o perioadă în care fiecare zi de intervenție este esențială.
Investițiile chineze în România au explodat în cinci ani: stocul de capital a crescut cu peste 120%
Horoscop zilnic: 14 septembrie
Situație tot mai grea pentru Dennis Man: Românul traversează cele mai grele momente de la plecarea în străinătate
Diana Buzoianu i-a făcut sesizare la CNCD liderului sindicatului Metrorex, care a făcut declarații sexiste
Scoția, Irlanda de Nord și Țara Galilor vor referendumuri pentru independență: Vremea Westminsterului se apropie de sfârșit
Ziua 1664 Trump anunță un armistițiu în energie între Ucraina și Rusia, Zelenski îl contrazice. Tusk convoacă armata și serviciile. Coridorul de armament din România, în vizorul Rusiei
