Centrala nucleară de la Cernavodă nu își va relua activitatea mai devreme de 10 septembrie. Deși debitul Dunării e în creștere, nivelul apei la Cernavodă nu a ajuns stabil pentru reluarea în siguranță a funcționării, a declarat secretarul de stat din Ministerul Energiei Cristian Bușoi.
„Prognozele privind debitul Dunării sunt în creștere, dar deocamdată nu s-a observat la Cernavodă un nivel crescut și sustenabil pentru că nu-i suficient să crească pentru o zi procedurile de siguranță ale reactoarelor și ale pompelor care răcesc reactoarele, pe care specialiștii de acolo le respectă cu sfințenie și în care decizia politică nu are ce interveni”, a declarat Bușoi, miercuri, la B1 TV.
În aceste condiții, prima decizie privind repornirea unuia dintre cele două reactoare ar putea fi luată în jurul zilei de 10 septembrie.
Această dată nu reprezintă însă un termen ferm pentru reluarea producției, ci doar primul moment în care situația ar putea fi reevaluată de specialiștii centralei, a precizat oficialul.
„Pentru a nu crea o așteptare nejustificată, pot spune doar că mai devreme de 10 septembrie, dacă vreți să dau așa o prognoză, de cel puțin o săptămână, nu există condiții pentru a redeschide centrala de la Cernavodă. Trebuie însă ca până atunci să avem un nivel care pe de o parte să ne ducă la redeschiderea în siguranță, pe de alta parte nu e de folosul nimănui să se deschidă și apoi după câteva zile să se închidă din nou”, a spus Bușoi.
Secretarul de stat a mai declarat că în sezonul rece din acest an centrala va funcționa, deși sunt programate lucrări de retehnologizare a Unității 1.
„Este sigur că de anul viitor începe retehnologizarea Unității 1. Pentru o perioadă de peste 2 ani Unitatea 1 se va închide. Dar cel puțin în această toamnă și la începutul iernii ar trebui să funcționăm cu cele două reactoare și ele trebuie deschise cât mai curând posibil, dar să nu punem în pericol echipamentele”, a conchis oficialul.
Centrala nucleară de la Cernavodă a fost oprită complet la 13 august, din cauza scăderii nivelului Dunării. De atunci, necesarul de consum este acoperit în condiţii normale printr-un mix de resurse: producţie hidro, producţie eoliană, capacităţi de rezervă pe cărbune şi importuri de energie electrică.
În încercarea de a prelungi funcționarea instalației, autoritățile au încercat mai multe soluții. Au fost luate măsuri pentru direcționarea unui debit mai mare de apă către centrală, prin dislocarea unei stânci și scufundarea controlată a patru barje, dar aceste intervenții doar au amânat oprirea centralei de la Cernavodă.
