Premierul interimar Ilie Bolojan propune un pact politic în domeniul energiei, care să fie respectat în următorii ani, indiferent de schimbările politice. El spune că România are nevoie de investiții constante, reguli predictibile și un management mai bun al marilor companii energetice pentru a evita crizele și pentru a ține prețurile sub control.
Bolojan a vorbit vineri, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, despre problemele sistemului energetic și măsurile pe care Guvernul le pregătește, în contextul în care Grupul 2 al centralei nucleare de la Cernavodă a fost oprit din cauza debitului scăzut al Dunării.
Premierul consideră că problemele actuale sunt rezultatul unor decizii sau investiții amânate ani la rând.
„În domeniul energetic, în afară de a răspunde la crize, ceea ce facem în această perioadă, lucrurile se rezolvă prin politici stabile pe termen lung, prin proiecte de investiții serioase și în general printr-o atitudine predictibilă și responsabilă”, a spus Bolojan.
El a pus situația actuală pe seama „lipsei unei strategii” în anii trecuți, a lipsei investițiilor, a „fugii de răspundere” și a unor politici de personal care nu au încurajat competența și rezultatele.
„Ca să devină realitate, este nevoie de un pact politic, de o înțelegere politică, care să fie menținută cel puțin pe parcursul câtorva ani de zile, în așa fel încât să vedem rezultate serioase”, a declarat premierul.
Pactul ar urma să fie discutat în Parlament în această toamnă
Bolojan vrea ca discuțiile despre acest pact să înceapă odată cu noua sesiune parlamentară. Printre priorități sunt construirea unor noi capacități de producție, dezvoltarea sistemelor de stocare și îmbunătățirea conducerii marilor companii energetice.
Premierul susține că primele rezultate s-ar putea vedea chiar de anul viitor.
„Acestea sunt niște elemente de bază, pe care dacă avem înțelepciunea să le susținem consecvent în anii următori, începând de anul viitor situația din sistemul energetic se va îmbunătăți substanțial, pentru că vor intra capacități de producție noi în funcțiune, pentru că vom reduce dezechilibrele prin creșterea capacităților de stocare, atât prin investiții publice, cât și prin investiții private”, a spus Bolojan.
El a adăugat că nu contează cine își asumă politic eventualele modificări legislative, ci ca acestea să fie adoptate și aplicate.
„Important este să le avem puse în practică, să avem predictibilitate în următorii ani, reguli bune, eficiență în sistem și atunci vom avea într-adevăr energie fără crize și un preț cât mai bun pentru cetățeni și companii”, a afirmat premierul.
Rovinari intră în producție după oprirea Grupului 2 de la Cernavodă
Bolojan a explicat și cum va fi compensată energia pierdută după oprirea Grupului 2 al centralei nucleare de la Cernavodă. Reactorul a fost scos din producție joi, pe fondul scăderii debitului Dunării.
Este vorba despre aproximativ 600 MW care trebuie înlocuiți în sistem. „Împreună cu Dispecerul Energetic Național, am luat măsuri pentru a asigura funcționarea normală în condiții de criză a sistemului energetic”, a spus premierul.
Deficitul va fi acoperit din mai multe surse: energie solară și eoliană, importuri, producție suplimentară a hidrocentralelor Hidroelectrica și repornirea, de săptămâna viitoare, a grupului de rezervă de la Rovinari.
Potrivit lui Bolojan, grupul de la Rovinari va acoperi aproape jumătate din deficitul lăsat de oprirea reactorului de la Cernavodă. „Din toate datele pe care le avem, sistemul nu are probleme de funcționare”, a precizat premierul.
El le-a mulțumit și românilor care au redus consumul în orele de seară, precum și celor care au sisteme de stocare și au livrat energie în rețea atunci când consumul a fost ridicat.
Proiectul care ar trebui să aducă mai multă apă la Cernavodă
Criza provocată de debitul scăzut al Dunării readuce în atenție și proiectul Bala 2, care ar trebui să crească debitul de apă către centrala nucleară de la Cernavodă. Bolojan spune că proiectul are studiul de fezabilitate finalizat de opt ani, toate avizele, inclusiv cele de mediu, și indicatorii tehnico-economici aprobați din 2024.
Una dintre ținte este aproape dublarea debitului pe Dunărea Veche către Cernavodă, astfel încât să existe suficientă apă atât pentru reactoarele existente, cât și pentru viitoarele Grupuri 3 și 4. „Nu putem vorbi de proiectele 3 și 4 dacă această lucrare nu este realizată”, a avertizat Bolojan.
Vineri dimineață a avut loc și prima ședință a unui comitet interministerial, format din experți ai instituțiilor implicate, care va verifica încă o dată proiectul.
Iernut și Mintia ar urma să aducă peste 1.500 MW
O altă piesă importantă în planurile energetice ale Guvernului o reprezintă centralele pe gaze de la Iernut și Mintia. Bolojan spune că a convenit cu conducerea Romgaz ca centrala de la Iernut să livreze primele cantități de energie în Sistemul Energetic Național până la sfârșitul acestui an.
Centrala privată de la Mintia ar urma să înceapă treptat probele din septembrie, în coordonare cu Transgaz și Transelectrica. „Cele două centrale au o putere importantă, care în producție normală va depăși 1.500 de megavați și practic reprezintă 20%, peste 20% din energia necesară Sistemului Energetic Național”, a declarat Bolojan.
Premierul susține că investițiile în centralele pe gaze trebuie continuate, pentru că acestea pot asigura producție în orele de seară, când energia solară nu mai este disponibilă, dar și în perioadele reci de iarnă.
Diferența la abordarea energiei dintre România și Bulgaria. Am avut aceleași fonduri europene, dar strategii opuse
Nota primită de Darius Olaru după ce a pasat decisiv în Bodo/Glimt - Royale USG: Belgienii, eliminați din Liga Campionilor
Trump: SUA dețin controlul total asupra Strâmtorii Ormuz și îl vor păstra
Ziua 1631 Atac masiv cu drone asupra Rusiei și Crimeei: 4 nave de război, lovite în plin. Zelenski anunță ce pregătește Putin și trimite SUA propuneri de pace
