Premierul Ilie Bolojan anunță că sistemul energetic național este stabil, după oprirea controlată a Unității 2 a Centralei de la Cernavodă, măsură determinată de scăderea debitului Dunării.
Potrivit premierului, nu există în acest moment riscuri pentru alimentarea cu energie la nivel național. Energia nucleară lipsă, circa 650 MW, aproape 10% din totalul consumului la nivel național, va fi compensată prin producție hidro, eoliană, pe cărbune, precum și prin importuri.
- România nu mai produce energie nucleară: Centrala de la Cernavodă a fost oprită
- Cum vor fi afectați consumatorii după oprirea Centralei de la Cernavodă
Bolojan a precizat că România are o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW și că situația de criză a fost notificată Comisiei Europene. Premierul le-a mulțumit celor implicați în gestionarea situației, dar și românilor care și-au redus consumul de energie în intervalele de vârf.
Premierul susține însă că problema actuală scoate în evidență vulnerabilități acumulate în timp în sistemul energetic. El a atras atenția că deciziile privind investițiile și politicile publice din energie produc efecte în câțiva ani, iar lipsa investițiilor și a unei strategii pe termen lung nu poate fi corectată rapid.
”România are nevoie nu doar de stingerea incendiilor. Are nevoie și de măsuri pe termen lung. În domeniul energiei, deciziile privind investițiile și politicile publice își arată rezultatele în 2–3 ani. Când nu faci ce trebuie ani de zile, nu există soluții magice pentru a rezolva problemele de pe o zi pe alta.
Situația dificilă în care ne aflăm, în urma închiderii ambelor grupuri de la Cernavodă, este consecința secetei din bazinul Dunării, dar și rezultatul multor ani în care s-au acumulat lipsa de viziune, deciziile proaste și fuga de răspundere.
De exemplu, dacă lucrările proiectate și avizate pentru creșterea debitului Dunării spre Cernavodă ar fi fost prioritizate și nu amânate cu anii, am fi avut centrala nucleară în funcțiune și aproape 20% din necesarul de energie asigurat de aceasta.”, a scris Bolojan pe Facebook.
Deblocarea proiectului Bala 2
În acest context, premierul a anunțat constituirea unui grup interministerial pentru deblocarea proiectului Bala 2, investiție menită să asigure debitul necesar funcționării în condiții normale a unităților de la Cernavodă.
Proiectul prevede lucrări hidrotehnice, dragări și intervenții pentru siguranța navigației. Conform datelor prezentate de premier, investiția ar putea crește nivelul apei pe Dunărea Veche cu peste un metru și ar permite aproape dublarea debitului.
Bolojan a subliniat că studiul de fezabilitate al proiectului a fost început în urmă cu aproximativ 10 ani, iar din 2024 investiția beneficiază de toate avizele și aprobările necesare, inclusiv de hotărârea de Guvern privind indicatorii. Proiectul nu a fost însă considerat prioritar și nu a primit finanțare.
Guvernul intenționează acum să îl prioritizeze, să reverifice soluțiile tehnice, să actualizeze costurile și să asigure finanțarea. Administrația Fluvială de la Galați urmează să organizeze licitația pentru proiectare și execuție.
Potrivit estimării premierului, lucrările ar putea fi finalizate în aproximativ trei ani, ceea ce ar permite asigurarea apei necesare pentru răcirea reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă, dar și pentru viitoarele reactoare 3 și 4.
„România are nevoie de soluții reale, cinstite, de viziune pe termen lung și adevăr, nu de populism și minciună”, a concluzionat Ilie Bolojan, pledând pentru un sistem energetic sigur și stabil.
Scene de coșmar într-un avion Ryanair: O bucată din motor a spart geamul, un pasager a fost aproape aspirat prin hublou. Ce au descoperit anchetatorii
Nota primită de Darius Olaru după ce a pasat decisiv în Bodo/Glimt - Royale USG: Belgienii, eliminați din Liga Campionilor
Un obicei zilnic simplu ar putea ameliora durerea și depresia - studiu
Un elicopter militar s-a prăbușit în Texas. Doi soldați americani au murit (Video)
