Problemele din sistemul energetic nu ar trebui să se vadă semnificativ în facturile românilor dacă situația actuală durează doar una-două săptămâni. Dacă însă criza se prelungește, prețurile ar putea crește cu 10-15%, estimează secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi.
România se bazează în prezent pe importuri de electricitate în anumite intervale ale zilei, în special seara, iar energia cumpărată este mai scumpă.
Bușoi a declarat, joi seară, la Antena 3, că prețurile diferă mult de la o oră la alta, însă, în medie, energia de pe Piața pentru Ziua Următoare este acum de aproximativ 2-2,5 ori mai scumpă decât cea cumpărată prin contracte bilaterale.
Una-două săptămâni de criză nu ar trebui să conteze mult în facturi
Bușoi susține că efectul asupra consumatorilor ar urma să fie redus dacă actuala situație se încheie în următoarele una-două săptămâni.
Situația se schimbă dacă problemele de pe piața energiei persistă. În acest caz, costurile mai mari s-ar putea vedea la următoarele renegocieri ale contractelor. „Pot apărea alte situații, în toamnă sau, mă rog, atunci când se vor renegocea contractele. Să fie o creștere mai mare, să zicem, de 10-15%”, a declarat Bușoi.
Estimarea nu reprezintă, așadar, o scumpire deja decisă. Evoluția facturilor va depinde de durata crizei și de prețurile energiei de pe piețele regionale.
Rovinari 4, pregătit pentru repornire
România are la dispoziție și Grupul 4 de la Rovinari, cu o putere nominală de 330 MW, din care aproximativ 300 MW ar putea fi disponibili.
Grupul este pregătit pentru repornire în contextul opririi Unității 2 de la Cernavodă. Trei foști angajați, acum pensionari, au fost chemați pentru a asigura personalul necesar.
Bușoi a explicat însă că energia produsă aici este scumpă, din cauza costului cărbunelui și al certificatelor de emisii de CO2. Din acest motiv, capacitatea este păstrată pentru situațiile în care sistemul are nevoie de producție suplimentară.
„Pentru că și electricitatea produsă de acest grup nu este chiar ieftină. Pornirea ar însemna niște costuri, cărbunele este sensibil, destul de scump să zic așa. De asemenea, plătim certificate de CO2 pe orice electricitate pe care o generăm cu cărbune”, a explicat Bușoi.
Hidroenergia, folosită în orele de vârf
O altă soluție este creșterea producției hidro în perioadele în care consumul este ridicat, pentru a reduce importurile.
Apa din lacurile de acumulare trebuie însă folosită cu atenție. Bușoi a atras atenția că nu există garanția unor precipitații suficiente în toamnă pentru refacerea rezervelor.
„Și atunci o folosim pentru orele de vârf, ca să reducem importurile, și în caz de rezervă mai putem avea încă 300 MW, care împreună cu Rovinari 4 ar compensa total cei 680 MW, care ar fi pierderea prin Cernavodă 2”, a declarat secretarul de stat.
Unitatea 2 a centralei nucleare de la Cernavodă are o putere de aproximativ 700 MW și este oprită din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării.
Astronomii au observat cea mai slabă exoplanetă văzută vreodată de pe Pământ
Marius Șumudică a luat decizia finală după oferta primită de la CFR Cluj
BNR majorează prognoza de inflație. Canicula, seceta și criza din energie au înrăutățit estimările
Două drone au intrat în zona Neptun Deep și au fost distruse de scafandrii Armatei (Video)
