Mii de români au plecat în numai trei luni din Spania, una dintre țările care au atras cele mai mari comunități românești după 2000. Românii se află acum printre naționalitățile cu cele mai multe plecări, într-o perioadă în care costul locuințelor pune o presiune tot mai mare pe gospodăriile cu venituri mici.
Datele sunt prezentate de publicația spaniolă El Economista, care scrie despre schimbările din structura migrației și despre dificultățile economice cu care se confruntă o parte dintre familiile din Spania.
Statisticile oficiale ale Institutului Național de Statistică din Spania (INE) arată că 5.100 de cetățeni români au plecat din țară în primul trimestru din 2026. Românii au fost astfel a patra cea mai numeroasă naționalitate în rândul celor care au emigrat, la egalitate cu venezuelenii.
Mai mulți au fost doar marocanii, cu 11.700 de plecări, și columbienii, cu 11.200.
Românii nu apar, în schimb, între primele zece naționalități după numărul de sosiri în aceeași perioadă.
O țară care continuă să atragă migranți
Situația românilor contrastează cu fluxurile importante de populație care continuă să vină din alte părți ale lumii.
În primele trei luni din 2026 au ajuns în Spania 38.600 de columbieni, 25.700 de marocani și 21.200 de venezueleni.
Și cazul ucrainenilor trebuie privit cu atenție. El Economista îi include între comunitățile din care se înregistrează plecări. Datele INE arată 2.600 de ucraineni care au părăsit Spania în primul trimestru. În același timp însă, au sosit 7.000. Așadar, numărul intrărilor a fost cu 4.400 mai mare decât cel al plecărilor.
Spania rămâne, de altfel, una dintre principalele porți de intrare pentru migranți în Uniunea Europeană. În 2024 a primit aproape 1,29 milioane de persoane, cel mai mare număr dintre statele UE, potrivit Eurostat.
Românii sunt încă una dintre cele mai mari comunități
Plecările din ultimele luni nu schimbă faptul că în Spania există în continuare o comunitate românească foarte mare.
La 1 ianuarie 2025, în țară trăiau 6,9 milioane de cetățeni străini. Românii reprezentau 8,8% dintre ei și erau a treia mare comunitate de cetățeni străini, după marocani și columbieni, potrivit datelor publicate de INE.
Fenomenul plecărilor nu a apărut în 2026. În statisticile pentru întregul an 2024, românii reprezentau 7,6% dintre persoanele care au emigrat din Spania.
Datele trebuie însă interpretate cu o anumită prudență. Statisticile bazate pe cetățenie nu surprind întreaga comunitate de origine română, deoarece o parte dintre românii stabiliți de mult timp au dobândit cetățenia spaniolă.
De la „căpșunari” la una dintre cele mai mari comunități românești din Europa
Spania are un loc aparte în istoria migrației românești. După ridicarea vizelor, în 2002, mii de români au început să plece la muncă acolo, iar agricultura a fost una dintre principalele porți de intrare.
Mulți au ajuns în sudul țării, inclusiv în provincia Huelva, la cules de căpșuni. De aici a apărut și termenul de „căpșunari”, folosit în România pentru cei plecați la muncă în Spania și extins ulterior, de multe ori cu sens peiorativ, asupra românilor care munceau în străinătate.
Comunitatea s-a schimbat însă radical în anii care au urmat. Românii au intrat în construcții și servicii, și-au deschis afaceri sau au ajuns să lucreze în profesii înalt calificate. Mulți s-au stabilit definitiv și și-au adus familiile.
Tocmai de aceea, datele care arată acum mii de plecări au și o încărcătură simbolică: românii încep să părăsească una dintre țările care au definit primul mare val de emigrare de după 2000.
De ce au plecat românii din România
Migrația românească spre Europa Occidentală a crescut puternic după 1990 și a accelerat în anii 2000. Spania și Italia au devenit două dintre principalele destinații, iar aderarea României la Uniunea Europeană a făcut mobilitatea și mai ușoară.
Motivul principal a fost munca.
Un studiu amplu al OCDE privind diaspora românească arată că aproape două treimi dintre românii plecați în alte state europene indicau motive profesionale. În cazul celor ajunși în Spania, proporția era de 63%. Familia reprezenta al doilea mare motiv al emigrării.
Harta migrației românești s-a schimbat însă în timp.
Datele mai recente ale OCDE arată că 244.000 de cetățeni români au emigrat către țările organizației în 2023. Germania a atras 36% dintre ei, Spania 19%, iar Italia 11%. Cu alte cuvinte, Spania rămâne o destinație importantă, dar Germania a devenit principalul magnet pentru noile plecări.
Cea mai mobilă populație din UE
Dimensiunea fenomenului se vede și din datele Eurostat.
La începutul lui 2024, aproximativ 3 milioane de cetățeni români trăiau într-un alt stat al Uniunii Europene. Ei reprezentau 22% din totalul cetățenilor UE stabiliți într-un alt stat membru și formau, de departe, cel mai numeros astfel de grup.
Iar România continuă să poarte urmele acestui exod. Între 2005 și 2025, populația țării a scăzut cu aproximativ două milioane de persoane, respectiv cu 11%, una dintre cele mai mari reduceri din Uniunea Europeană.
Există însă și o mișcare în sens invers. Dintre persoanele care au venit în România în 2024, 64% aveau cetățenie română, potrivit Eurostat. Datele sugerează existența unui flux important de revenire, fără să arate însă din ce țări se întorc acești români.
De aceea, cele 5.100 de plecări înregistrate recent în Spania nu înseamnă automat 5.100 de reveniri în România. Unii se pot întoarce, alții se pot muta într-un alt stat european.
Cert este că harta diasporei românești continuă să se schimbe, iar una dintre destinațiile care au definit marele val de emigrare din anii 2000 nu mai atrage românii în același mod ca atunci.
Transelectrica a anunțat un consum-record de energie. Însă datele afișate timp de 10 ore au fost greșite
David Popovici, medalie de aur și record al competiției după o cursă fabuloasă în proba de 100 de metri liber, la Campionatele Europene de înot
Diferența la abordarea energiei dintre România și Bulgaria. Am avut aceleași fonduri europene, dar strategii opuse
Trei pensionari au fost chemați de acasă pentru a reporni Grupul 4 Rovinari
