Nivelul foarte scăzut al Dunării a obligat România să oprească și ultimul reactor nuclear aflat în funcțiune și a dus centrala de la Paks, din Ungaria, aproape de o oprire completă. Situația ridică o problemă care va deveni tot mai importantă: cum pot funcționa centralele nucleare care depind pentru răcire de apa râurilor, în condițiile unor secete tot mai severe.
Problema nu este nouă. Centrale nucleare din Europa au fost nevoite și în alți ani să își reducă producția în timpul verii, mai ales în Franța. Seceta severă și valurile de căldură din această vară au dus însă situația la un alt nivel.
O analiză publicată joi de Reuters arată că România și Ungaria se confruntă acum cu aceeași vulnerabilitate. Ambele țări vor să producă mai multă energie nucleară, dar centralele lor depind de Dunăre pentru răcire.
Paks a ajuns la 10% din capacitate. Cernavodă și-a oprit ambele reactoare
Centrala nucleară de la Paks, care asigură aproximativ jumătate din energia electrică produsă în Ungaria, a fost nevoită la începutul lunii să își reducă producția la puțin peste 10% din capacitate.
A fost foarte aproape de o oprire completă, situație cu care centrala nu s-a mai confruntat în cei 44 de ani de funcționare. Nivelul Dunării a crescut apoi ușor, iar Paks funcționează acum la aproximativ 25% din capacitate.
În România, situația a ajuns joi la oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă. Unitatea 1 fusese deja oprită la sfârșitul lunii iulie. Nuclearelectrica a început joi și deconectarea Unității 2, după ce măsurile luate pentru a aduce mai multă apă spre centrală nu au fost suficiente. Cele două reactoare asigură în mod normal aproximativ 20% din producția de electricitate a României.
Autoritățile au încercat în ultimele săptămâni soluții fără precedent. Au fost făcute dragaje, au fost dinamitate stânci și au fost scufundate barje încărcate cu piatră pentru a direcționa mai multă apă spre Cernavodă.
Europa Centrală și de Est va deveni mai uscată
Problema ar putea apărea tot mai des. Diana Ürge-Vorsatz, profesoară la Central European University din Viena, spune că modelele științifice indică o tendință de uscare a Europei Centrale și de Est.
Nu este vorba doar despre cantitatea de precipitații. Umiditatea solului și nivelul apelor subterane au scăzut în ultimii ani, iar perioadele cu ploi puține și valurile de căldură accentuează fenomenul, a explicat ea pentru Reuters.
Inginerii avertizau încă de anul trecut, la o conferință a Societății Hidrologice din Ungaria, că debitele Dunării ar putea avea variații tot mai mari și ar putea deveni mai greu de anticipat.
Pentru energia nucleară apare astfel un paradox. Centralele produc cantități mari de electricitate fără emisii de carbon și sunt văzute ca o parte importantă a răspunsului la schimbările climatice. În același timp, unele dintre ele sunt vulnerabile chiar la efectele încălzirii climei.
Soluția pentru Cernavodă, un proiect de peste un miliard de lei
Pentru Cernavodă există o soluție gândită pe termen lung, dar proiectul nu este gata.
Centrala este alimentată cu apă prin Dunărea Veche, iar distribuția debitului este influențată de brațul Bala. În 2024, Guvernul a aprobat un proiect de 1,02 miliarde de lei, aproximativ 225 de milioane de dolari, pentru lucrări hidrotehnice în această zonă.
Proiectul prevede intervenții asupra pragului de fund de pe brațul Bala și modificarea zonei de bifurcație, astfel încât o cantitate mai mare de apă să poată fi direcționată spre traseul de care depinde centrala de la Cernavodă.
Lucrările sunt însă întârziate, iar Guvernul nu a precizat când ar putea fi terminate, notează Reuters.
Întârzierea devine cu atât mai importantă în contextul planurilor României de a construi Unitățile 3 și 4.
Pot funcționa patru reactoare cu o Dunăre atât de scăzută?
Reuters a întrebat Nuclearelectrica ce înseamnă scăderea Dunării pentru planurile de extindere a centralei.
Compania spune că studiile realizate până acum arată că proiectul de la Bala ar asigura apa necesară pentru ca toate cele patru reactoare de la Cernavodă să poată funcționa la capacitate maximă.
Eugenia Gusilov, director al Romania Energy Center, consideră și ea că soluția este fezabilă. În opinia sa, înainte de începerea lucrărilor ar putea fi analizate și alte metode de răcire.
„Construirea Unităților 3 și 4 încă are sens dacă sunt realizate lucrările hidrotehnice necesare”, a declarat Gusilov pentru Reuters.
Există și alte variante tehnice. Centralele nucleare din Cehia și Slovacia folosesc turnuri de răcire care necesită mai puțină apă și elimină o parte din căldură prin evaporare. O altă variantă analizată de specialiști este răcirea hibridă, care combină apa râului cu turnurile de răcire.
Adaptarea centralelor existente poate fi însă foarte scumpă. Attila Aszódi, profesor și expert în energie nucleară la Universitatea de Tehnologie și Economie din Budapesta, spune că instalarea unor turnuri de răcire la vechile reactoare de la Paks probabil nu s-ar justifica economic pentru perioada de funcționare care le-a mai rămas.
Ungaria analizează deja problema pentru viitoarea centrală Paks 2. Proiectul este revizuit tocmai pentru că actuala variantă depinde tot de apa Dunării pentru răcire.
Budapesta caută și soluții imediate. Guvernul ungar vrea să construiască pe fundul Dunării o structură asemănătoare unui prag submers, care să ridice nivelul apei în zona centralei. Autoritățile iau în calcul inclusiv scufundarea unor barje, în condițiile în care nivelul fluviului ar urma să scadă din nou în următoarele zile.
Experiența acestei veri arată însă că problema nu mai ține doar de câteva zile cu apă puțină. România și Ungaria vor să își extindă producția nucleară, iar secetele severe pot deveni mai frecvente. Asta pune presiune pe autorități să găsească soluții prin care noile reactoare să poată funcționa și atunci când Dunărea ajunge la niveluri foarte scăzute.
Cum s-a răzbunat un român pe o benzinărie din UK, după ce un angajat i-a spus să se întoarcă în România
Nota primită de Darius Olaru după ce a pasat decisiv în Bodo/Glimt - Royale USG: Belgienii, eliminați din Liga Campionilor
Ordinea nașterii stabilește bolile de care ai putea suferi
Imagini spectaculoase cu eclipsa de soare. Cum s-a văzut în România (Foto & Video)
