Fotbalul și tenisul de masă s-au întâlnit și au dat naștere unui sport care începe să atragă atenția în întreaga lume.
Se joacă pe o masă curbată, iar picioarele și capul sunt principalele arme. Pare un experiment ciudat între fotbal și tenis de masă, dar sportul există și începe să-și facă loc în lumea mare a sportului. Se numește teqball, iar cei care îl conduc au un obiectiv uriaș: vor să-l vadă într-o zi la Jocurile Olimpice.
Primul pas a fost făcut deja. Teqballul a debutat la Jocurile Asiatice Aichi-Nagoya 2026, iar duminică au fost acordate primele medalii din istoria competiției. Thailanda a obținut trei dintre cele cinci titluri puse în joc.
La Higashi Sports Centre din Nagoya, câteva sute de spectatori au urmărit execuțiile sportivilor. Mingea a zburat de o parte și de alta a mesei, iar jucătorii au folosit picioarele, capul și diferite părți ale corpului pentru a o ține în joc.
Cum a apărut sportul care vrea să ajungă la Olimpiadă
Teqballul este originar din Ungaria și are puțin peste un deceniu de existență în forma sa modernă. Ideea le-a venit unui fost fotbalist profesionist și unui informatician. Cei doi prieteni au început să se joace cu o minge de fotbal pe o masă de tenis de masă. Au modificat treptat masa și au ajuns la forma curbată folosită astăzi.
Apoi au primit sprijinul unui om de afaceri maghiar și au început să promoveze sportul. Federația Internațională de Teqball a fost înființată în 2017, iar de atunci au fost organizate mai multe campionate mondiale.
Regulile sunt simple. Doi jucători se află de o parte și de alta a mesei. Mingea trebuie trimisă peste fileu, iar fiecare sportiv are maximum trei atingeri înainte să o retrimită adversarului. Mâinile nu sunt folosite.
Un fost căpitan al Barcelonei s-a implicat
Teqballul încearcă să atragă publicul și prin numele unor foști mari fotbaliști. Unul dintre cei mai cunoscuți susținători este Carles Puyol, fostul căpitan al Barcelonei și al naționalei Spaniei.
Puyol a jucat 100 de meciuri pentru Spania și este folosit în promovarea sportului la nivel internațional.
Federația speră ca astfel să ajungă mai ușor la publicul tânăr și să transforme teqballul într-un sport cunoscut în cât mai multe țări. Debutul la Jocurile Asiatice reprezintă un moment important în această strategie.
„Întreaga comunitate mondială a teqballului visează ca acest sport să devină într-o zi sport olimpic”, a declarat Laszlo Vajda, secretarul general al Federației Internaționale de Teqball, pentru Reuters.
A renunțat la serviciu pentru a deveni campion
Una dintre cele mai interesante povești de la Nagoya este cea a sud-coreeanului Lee Jun-suk.
În vârstă de 27 de ani, acesta a câștigat medalia de aur la simplu masculin, după ce l-a învins în finală pe irakianul Jalil Mezher Alelayawi, scor 2-0.
Lee a ajuns la teqball după ce a trecut prin fotbal și jokgu, un sport sud-coreean în care mingea este jucată cu piciorul.
A evoluat în K4 League, al patrulea eșalon al fotbalului din Coreea de Sud, după care a descoperit teqballul. A decis să meargă până la capăt.
După ce a fost selecționat în echipa națională, și-a dat demisia de la compania la care lucra pentru a se putea antrena cu normă întreagă.
Nici pregătirea nu a fost una obișnuită. Federația coreeană de teqball nu este membru cu drepturi depline al Comitetului Sportiv și Olimpic Coreean, astfel că Lee nu a avut acces la Centrul Național de Antrenament Jincheon.
A închiriat un teren de jokgu în Icheon și a mers inclusiv în Ungaria pentru a se pregăti. Mama lui a fost cea care l-a susținut cel mai mult.
„De fiecare dată când spuneam că există ceva ce vreau să fac, mama mă încuraja spunându-mi: «Fă-o. Dar trebuie să dai tot ce ai mai bun. Eu cred în tine»”, a povestit Lee.
Ea i-a cumpărat chiar și o masă de teqball, pentru care a plătit peste 2 milioane de woni, aproximativ 1.400 de dolari.
Aurul de la Jocurile Asiatice nu a șters însă problemele cu care se confruntă sportul. Lee spune că mulți jucători se antrenează în condiții dificile și că lipsesc echipele susținute de companii.
„Mulți jucători își pun viața profesională pe pauză și își asumă o provocare riscantă. Sper să fie create echipe susținute de companii, iar jucătorii să se poată antrena într-un mediu stabil”, a spus campionul asiatic.
Visul olimpic
Federația Internațională de Teqball privește însă deja spre următoarea țintă.
„Sunt foarte încrezător că debutul nostru ca sport cu medalii la Jocurile Asiatice va arăta CIO că sportul, implicarea, amploarea, relevanța pentru tineri și atractivitatea sunt deja la locul lor”, a declarat Laszlo Vajda.
Drumul spre Jocurile Olimpice este lung. Dar teqballul a trecut deja de câteva dintre porțile care păreau greu de deschis pentru un sport apărut în urmă cu puțin peste un deceniu.
Are o federație internațională, campionate mondiale, participare la Jocurile Asiatice și începe să atragă nume cunoscute din fotbal.
Acum mai are nevoie de un lucru: să convingă lumea că nu este doar o combinație spectaculoasă între fotbal și tenis de masă, ci un sport capabil să stea la aceeași masă cu disciplinele olimpice.
Ce se întâmplă cu Denis Drăguș, după accidentarea serioasă din derbiul cu Universitatea Craiova
PISA 2025 zguduie modelele educaționale ale Europei. În unele țări, aproape unul din trei adolescenți nu mai are competențele de bază
Harry Kane doboară un record vechi de 49 de ani
O problemă frecventă a gingiilor, legată de un risc crescut de Alzheimer
