În urmă cu exact 29 de ani, pe 22 septembrie 1997, Roger Federer era doar un puști de 16 ani care încerca să-și facă loc în tenis. Tocmai obținuse primele puncte ATP, era pe locul 803 și nimeni nu putea să anticipeze că va deveni o legendă a acestui sport.
Numele Federer avea să devină unul dintre cele mai cunoscute din istoria tenisului, dar în acea zi era doar un nume oarecare printre sute de jucători din clasamentul mondial.
Federer își făcea atunci debutul în ierarhia ATP după ce reușise să strângă primele 12 puncte din carieră. Avea 16 ani și participase la un circuit Satellite de patru săptămâni disputat în Elveția.
A ajuns de două ori în semifinale, rezultate suficiente pentru a intra în clasamentul mondial. Locul ocupat de Federer era 803. La doar cinci poziții în spatele său se afla un alt adolescent care avea să ajungă, la rândul său, în vârful tenisului: australianul Lleyton Hewitt.
Primele puncte și primul pas
Federer avea deja câteva turnee ITF în spate, dar nu reușise să obțină puncte ATP. Într-unul dintre turneele disputate înainte de acel circuit, câștigase un meci în calificări, însă acest lucru nu fusese suficient pentru a intra în clasamentul mondial.
În toamna lui 1997, lucrurile au început să se schimbe. Federer a participat la un circuit Satellite organizat în Elveția și a reușit să ajungă în două semifinale. La Noes, a fost eliminat de italianul Daniele Balducci, iar la Biel a pierdut în fața argentinianului Agustin Garizzio.
Cele două rezultate i-au adus primele 12 puncte ATP. „Clasamentul ATP este locul de unde începe totul pentru fiecare jucător. Este primul pas și momentul în care îți vezi pentru prima dată numele în clasament e emoționant”, își amintea el.
Pentru Federer, acea zi reprezenta începutul unei călătorii care avea să-l ducă până în vârful tenisului mondial.
Interesant este că oamenii din jurul lui Federer observaseră deja că puștiul avea ceva special. Dar nimeni nu se aștepta la o asemenea ascensiune. În primul turneu al circuitului Satellite, Federer pierduse în turul al doilea în fața lui Yves Allegro, prietenul și colegul său de cameră.
Allegro era considerat favorit înaintea meciului, deși exista deja impresia că Federer era jucătorul cu un potențial mai mare. Chiar și arbitrul întâlnirii i-ar fi spus lui Allegro că probabil aceea avea să fie ultima sa victorie împotriva lui Federer.
În acea perioadă, Federer era cunoscut nu doar pentru talent, ci și pentru temperamentul său.
Unul dintre oamenii care aveau să-i fie foarte apropiați în anii următori era Severin Luthi. Elvețianul urma să devină antrenorul lui Federer, însă în 1997 nici măcar el nu își imagina unde va ajunge adolescentul.
„Am crezut că era foarte talentat și juca foarte bine, dar atunci îmi era greu să-mi imaginez că un elvețian va ajunge într-o zi numărul 1 mondial”, avea să spună Luthi.
interesant.
Doi ani până în top 100
Ascensiunea nu a fost instantanee. Pe 20 septembrie 1999, la aproape doi ani după debutul în clasamentul ATP, Federer intra pentru prima dată în top 100.
În 2001 avea să câștige primul său titlu ATP, la Milano, după finala cu Julien Boutter. Tot în acel an a venit unul dintre primele momente care au arătat lumii întregi că elvețianul putea deveni un jucător special.
La Wimbledon, Federer l-a învins pe Pete Sampras, de șapte ori campion la All England Club, într-un meci care a rămas în istoria turneului.
A fost un moment de cotitură. Doi ani mai târziu, Federer revenea la Wimbledon și câștiga primul său titlu de Grand Slam, după finala cu Mark Philippoussis. În 2004 devenea pentru prima dată numărul 1 mondial.
De la locul 803 la 20 de Grand Slam-uri
Federer avea să rămână în istoria tenisului cu 20 de titluri de Grand Slam și cu una dintre cele mai impresionante cariere din acest sport.
A fost numărul 1 mondial timp de 310 săptămâni, dintre care 237 consecutive, recordul pentru cea mai lungă perioadă neîntreruptă petrecută în fruntea clasamentului ATP.
După ce Iva Jovici a cucerit trofeul WTA de la Guadalajara, poziția Soranei Cîrstea din ierarhia mondială se va modifica
Horoscop zilnic: 22 septembrie
Denis Drăguș a aflat verdictul medicilor după accidentarea din meciul cu Universitatea Craiova
13 state UE cer o „curățenie profundă” în legislația europeană. România nu s-a alăturat inițiativei
